Platforma #Romania100 a premierului Cioloş. Cele 10 principii

Articolul a fost vizualizat de 1,044 ori

logo-platforma-romania100

Premierul Dacian Cioloş face publică Platforma #Romania100 – România la 100 de ani – 10 principii ale unei guvernări pentru cetăţeni, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale, despre care apreciază că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor.
Prim-ministrul Dacian Cioloş a lansat, luni seară, „proiectul Cioloş”: „O platformă pentru a ne recâştiga încrederea în România şi în noi înşine”, este mesajul premierului.

pag 12 Ciolos
#1 Susţin o Românie fără corupţie
Nicio forţă politică din România nu trebuie să pună oprelişti luptei împotriva corupţiei, să slăbească justiţia şi statul de drept. Corupţia înseamnă sărăcie, corupţia ne condamnă la subdezvoltare. De aceea, lupta împotriva corupţiei trebuie asumată de fiecare dintre noi, la nivel individual, cu conştiinţa că, în momentul în care unul dintre noi dă sau primeşte mită, cere sau oferă un drept necuvenit, devine parte a sistemului care corupe şi ucide România. La 100 de ani, România are nevoie de o justiţie puternică, independentă.
#2 Susţin o Românie cu o clasă politică responsabilă
După alegerile din 11 Decembrie 2016, România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetaţi penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul. La 100 de ani de la Marea Unire, România merită o clasă politică cinstită, care să devină un model de etică şi onestitate, nu de populism şi demagogie. Merită un Parlament ai cărui membri respectă justiţia, care ţin cont de nevoile şi de aşteptările societăţii, care lucrează pentru ţară, nu pentru interese private. România are nevoie de oameni politici, demnitari şi oameni de stat vizionari, în serviciul cetăţenilor.
#3 Susţin o Românie guvernată cu bun simţ
Mandatul scurt al actualului guvern a demonstrat limitele schimbării în condiţiile unui aparat administrativ opac, nereformat şi puternic politizat. Ne-am aliat cu cetăţenii pentru a le simplifica interacţiunea cu instituţiile statului. La 100 de ani, românii merită un stat puternic, reformat, cu o administraţie competitivă, profesionistă, deschisă, pentru oameni. Este nevoie de o reformă profundă a administraţiei şi de crearea unui corp administrativ competent, integru. Respectul pentru cetăţeni trebuie scris în ADN-ul administraţiei. Doar în felul acesta administraţia va inspira încredere şi respect.
#4 Susţin o Românie în care fiecare munceşte şi este plătit cinstit
Creşterea economică sănătoasă şi nivelul de trai vor putea fi menţinute numai dacă vom crea mai multe locuri de muncă. Creşterile de salarii, de pensii sunt posibile numai dacă există suficienţi oameni care muncesc, care aduc valoare în economie. Crearea de noi locuri de muncă trebuie să fie obiectivul principal al guvernului, preocuparea permanentă a decidenţilor politici. Pentru aceasta avem nevoie de investitori, de capital au­tohton consolidat, dar şi de capital de peste hotare. Oamenii trebuie să-şi găsească de muncă nu numai la Bucureşti, în Cluj sau în Timiş, dar şi în Botoşani, Vaslui sau Dolj.
#5 Susţin o Românie fără sărăcie
Aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în sărăcie. Un copil din trei abandonează şcoala. Avem unul dintre cele mai ineficiente sisteme de asistenţă socială din Europa. În loc să fie sprijiniţi, cei mai săraci dintre noi sunt puşi pe drumuri, sunt folosiţi ca masă de manevră electorală. Ro­mânia are nevoie de un nou concept de incluziu­ne socială, bazat pe activarea economică a celor în nevoie. Trebuie să continuăm reforma asistenţei sociale, să promovăm pachete de sprijin integrat pentru oamenii săraci şi pentru familiile lor, care să ducă la o reală integrare în societate: locuri de muncă, sănătate, şcoală pentru toţi.
#6 Susţin o Românie cu o economie competitivă
La aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are o autostradă care să treacă munţii. Polul sărăciei din Europa este la noi şi există dezechilibre majore de dezvoltare între regiuni. La asta ne-au adus inconsec­venţa, incapacitatea de a duce până la capăt proiecte şi de a avea abordări strategice, siste­mele arbitrare de a distribui banii cu scopul de a “cumpăra” primari pentru campania electorală. La 100 de ani, România are nevoie de o viziune de dezvoltare multianuală, care unifică resursele bugetare naţionale cu fondurile europene, care încurajează investiţiile private şi eficientizează investiţiile publice. Debirocratizarea trebuie să continue, în relaţia cu cetăţenii, în interacţiunea statului cu mediul de afaceri, în interiorul instituţiilor publice. Mediul de achiziţii publice trebuie gestionat mai eficient, mai transparent, astfel încât să maximizăm investiţiile din bugetul ţării.
#7 Susţin o Românie cu adevărat educată
În România de azi avem un sistem de educaţie în mare parte decredibilizat de interese partinice şi de non-valori, subfinanţat, un sistem în care dascălii oneşti sunt sufocaţi de hăţişuri de interese. Avem un sistem care îi exclude pe cei săraci sau pe cei din zonele rurale, în care liceele tehnice şi agricole au fost neglijate, în care multe universităţi au devenit fabrici de diplome. La 100 de ani, România merită altceva, românii merită mai mult. Avem nevoie să continuăm asanarea şi repunerea pe fundamente etice a siste­mului universitar, să scoatem politica din şcoli. Trebuie să dăm o şansă egală elevilor şi profesorilor din mediul rural, să recuperăm şi să dezvoltăm învăţământul tehnic, agricol şi învăţământul dual, astfel încât şcoala să înţeleagă realităţile pieţei, să lucreze direct cu întreprinderile şi să fie direct cuplată la economie.
#8 Susţin o Românie sănătoasă
Prea mulţi medici pleacă din ţară. În România nu s-au mai construit spitale noi, România nu a avut în ultimii 26 de ani un plan de dezvoltare, de moder­nizare a infrastructurii spitaliceşti. Odată cu alocarea unui buget suficient, este nevoie de o reformă profundă a sistemului de sănătate, care să elimine corupţia, politicul şi conflictele de interese din managementul spitalelor, care să ofere condiţii de muncă şi de dezvoltare decente, astfel încât medicii noştri să rămână în ţară. Este nevoie de un program de modernizare a infrastructurii spitaliceşti, de un plan naţional de resurse umane pentru reprofesionalizarea administraţiei şi a managementului în sistemul medical din România, de un sistem transparent, meritocratic, etic, care să pună pacientul în centrul său. Trebuie să creştem accesul şi ca­litatea serviciilor medicale la sate şi în oraşele mici şi mijlocii. România la 100 de ani are nevoie de spitale noi, are nevoie de performanţă, nu numai în clinicile de vârf, ci în fiecare spital obişnuit.
#9 Susţin o Românie care contează în Uniunea Europeană şi în NATO
Urmează vremuri tulburi pentru Europa. Uniunea Europeană este în criză. România trebuie să decidă dacă vrea să fie parte din problemă sau parte din soluţie. Trebuie să decidem dacă preferăm o Europă a po­pulismului, etno­cen­trismu­lui şi demagogiei sau o Europă a demo­craţiei, toleranţei şi prosperităţii. În 2019, Ro­mâ­nia centenară va prelua Preşedinţia Consi­liului Uniunii Europene. Avem forţa şi oportunita­tea să arătăm că România este un stat membru puternic şi să construim Uniunea Europeană alături de nucleul dur al celor care doresc să ţină împreună Europa. Avem forţa de a deveni ancora din Est a Europei unite. Avem forţa să rămânem cel mai de încredere partener din Europa de Est al Statelor Unite ale Americii. Totodată, avem datoria istorică şi morală de a-i ţine lângă noi, pe o cale europeană, pe româ­nii din Republica Moldo­va, de a pregăti regăsirea neamului nostru în orice formă vor dori generaţiile care vin, de aici şi de dincolo de Prut.
#10 Susţin o Românie a tuturor românilor
Cei mai mulţi dintre românii plecaţi să muncească în străinătate fac asta pentru că şi-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine. Avem datoria de a le respec­ta decizia, de a-i proteja şi sprijini acolo unde au ales să trăiască, dar şi obligaţia de a nu-i înstrăina de ţară şi de a-i încuraja să se întoarcă acasă. România este a fiecăruia dintre noi, cetăţenii ei, în măsura în care ne-o asumăm, indiferent de etnia noastră, de credinţele noastre, de locul unde trăim sau muncim. La 100 de ani de la Marea Unire, o Românie puternică are nevoie mai mult ca oricând de un spirit de neam puternic, de un ţesut social solid, bazat pe valori, bazat pe ceea ce ne defineşte şi ne u­neşte. Pentru aceasta, avem nevoie să regăsim încrederea în noi, unii în ceilalţi şi în noi înşine. O naţie puternică, încrezătoare, îşi susţine şi promovează valorile pe care se construieşte.

PROIECTE CONCRETE

România liberală, program de guvernare PNL

pag 13 BAnner

Partidul Naţional Liberal va lansa, în câteva zile, programul de guvernare, care îşi propune măsuri concrete pentru reclădirea naţionala a României la 100 de ani de la Marea Unire, făcută de liberali.

Programul cuprinde proiecte concrete în cele mai importante domenii ale vieţii sociale, precum: familie, sănătate, învăţământ, infrastructura rutieră, lupta împotriva corupţiei, dezvoltarea regională sau agricultură. REPLICA prezin­tă o scurtă sinteză cu măsuri (concrete, nu poveşti) din programul ce urmează să fie pu­blicat în curând de li­berali.
Program PNL în Sănătate
În domeniul sănătăţii, PNL propune Programul „Casa Medicului“, un set de măsuri ce vizează construirea a circa 900 de imobile adecvate pentru asistenţă sanitară primară, de ambulatoriu, minilaborator de analize, alte investigaţii, farmacie şi locuinţă pentru medicii din comunităţile rurale şi oraşele mici. De asemenea, se urmăreşte dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017 şi reaşezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă raţio­nală, precum şi creşterea salariilor asistenţilor medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017, până la dublarea acestora.
În Educaţie, PNL propune:
Investiţia în educaţia timpurie prin construi­rea de grădiniţe şi creşe (unde nu există) şi în marile oraşe (unde sunt supraaglomerate) pentru circa 50.000 locuri din fonduri publice, fonduri europene şi parteneriat public – privat; Genera­lizarea învăţământului de la vârsta de 4 ani; Generalizarea programelor de alimentaţie sănătoasă în şcoală şi din centrele „şcoală după şcoală” pe baza tichetelor va­lorice (înlocuirea „cornului cu lapte” cu o masă caldă pentru elevi); Generalizarea învăţământului preuniversitar într-un singur schimb prin construirea a circa 18.000 locuri în unităţile şcolare. Apoi, investiţia în accesul la educaţie şi echitatea educaţiei prin dezvoltarea unui sistem de „burse de rezilienţă” (în afara burselor sociale şi a celor de excelenţă), care să recompenseze elevii care obţin rezultate în primii 25%, dar provin dintre cei mai dezavantajaţi 25% elevi (conform definiţiei OECD). Va­loarea acestora se va stabili prin dezbateri publice; Construirea de campusuri şcolare pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional. De asemenea, PNL vrea să redea demnitatea statutului de cadru didactic prin investiţia în profesor – creşterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoţită de evaluarea corpului didactic.
Familia, o alta prio­ritate a PNL
Sprijin pentru familiile tinere, active econo­mic, prin alocaţii mai mari pentru toţi copiii. (Liberalii propun creşterea acestora la valoarea de 200 lei/ lună.); Creşă, grădiniţă şi centrul „şcoală după şcoală” la locul de muncă; Părinţi, copii, bunici – mai mult timp împreună: Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/ acestora; Introducerea voucherului cultural. Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa îm­preună cu unul dintre părinţi la evenimente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua acti­vităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore.
Administraţia publi­că, în slujba cetăţeanului
Partidul Naţional Libe­ral consideră că procesul de reformare a administraţiei publice din România trebuie orientat către obiectivele ce urmăresc în primul rând agenda contribuabilului: Depolitizarea – Profesiona­lizarea – Transparenţa şi Debirocratizarea – Reducerea poverii administrative cu 40% până în anul 2018 – Con­solidarea admi­nistrativă – Creşterea calităţii serviciilor pu­blice – Consolidarea sistemului naţional de integritate; Codul privind incompatibili­tăţile aleşilor; Sala­rizarea administraţiei publice la nivel european; Alocarea de resurse financiare suplimentare necesare echilibrării şi reducerii decalajelor dintre regiunile istorice ale ţării (Transilvania în comparaţie cu Moldova şi Ţara Românească).
Reforma Parlamentului
Instituţie fundamentală a statului democratic, Parlamentul trebuie reformat prin creşterea transparenţei votului parlamentarilor, cu utilizarea votului deschis în toate cazurile şi eliminarea practicii votului secret; Eliminarea privilegiilor, inclusiv a pensiilor speciale pentru parlamentari; Rea­lizarea unui program de lucru precis cu trei săptămâni în Parlament, de luni până joi şi o săptămână în teritoriu.
Dezvoltarea regională, rurală, agricolă
În viziunea Partidului Naţional Liberal, prioritatea politicilor de dezvoltare regională pentru această etapă constă în orientarea investiţiilor pentru creşterea competitivi­tăţii economice locale şi asigurarea coeziunii urban-rural. Printre altele, PNL propune:
Cadastrarea şi comasarea terenurilor agricole în scopul creşte­rii competitivităţii; Coordonarea unitară şi eficientă a fondurilor pentru mediul rural, indiferent de unde provin, prin intermediul unui „Minister al satului românesc”.
Infrastructura de transport
Obiectivele României pentru domeniul transporturilor sunt legate de eficienţa instituţio­nală, simplificarea administrativă, reducerea semnificativă a birocraţiei, promovarea legislaţiei privind parteneriatul public-privat şi privatizarea, mai ales în domeniul serviciilor; Conectarea tuturor regiunilor istorice prin autostrăzi europene; Conectarea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Banat prin prioritizarea construirii autostrăzii Sibiu – Piteşti şi finalizarea Coridorului Pan European (Arad – Sibiu – Bucureşti – Constanţa; Conectarea Moldovei cu Transilvania prin demararea construcţiei autostrăzii Unirii: Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, prin constituirea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR); Conectarea Olteniei cu Banatul prin autostrada Olteniei (de la Timişoa­ra până la Calafat, parte a Coridorului O­rient/ Est – Meditera­nean, care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani); Demararea construcţiei autostrăzii Comarnic – Braşov; Orient Expres la viteze europene; Finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Curtici – Simeria –Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa) în vederea introducerii trenurilor de mare viteză care să lege Bucureştiul de marile ca­pitale europene.

About Administrator