Respect! Oameni care salvează vieţi fără să ceară nimic în schimb

Articolul a fost vizualizat de 1,037 ori

Salvare-antrenament în Peştera Urşilor din judeţul Hunedoara

O turistă neexperimentată intră împreună cu prietenii în Peştera Urşilor din comuna Bulzeştii de Sus. La un moment dat, alunecă şi cade de la trei metri înălţime. Fata se plânge de dureri mari la piciorul drept, iar însoţitorii ei alertează autorităţile. În zonă este trimisă o echipă SALVASPEO al cărei rol este să evacueze turista din subteran. Salvatorii constată că tânăra are o fractură închisă la tibia piciorului drept, pacienta este imobilizată pe targa specială şi adusă până la echipele de prim ajutor.

p12 MARE
Acesta este, pe scurt, scenariul exerciţiului regional SALVASPEO care s-a desfăşurat sâmbătă în Peştera Urşilor din judeţul Hunedoara. A fost, de fapt, primul exercițiu regional organizat de Serviciul Public Județean Salvamont Hunedoara, după acreditarea echipei SALVASPEO din cadrul acestuia. S-a ales Peștera Urșilor din Munții Metaliferi pentru că aceasta este frecvent vizi­tată de speologi, dar și de turiști neavizați. „O astfel de cavitate, în care alternează porțiuni înguste, spații largi și pasaje verticale necesită atenție la parcurgere, în caz contrar existând riscul producerii unor accidente. Acesta a fost motivul pentru care peștera a fost aleasă pentru derularea exercițiului de salvare”, explică Adrian Sopincean, şeful echipei SALVASPEO Hunedoara. Acțiunea a fost coordonată de la exterior dintr-un punct de comandă, situat la 300 de metri de intrarea în peșteră. Legătura cu echipele din subteran s-a realizat prin intermediul unor telefoane instalate de echipa de comunicații. Pe lângă această echipă, în subteran s-au mai deplasat două echipe de evacuare, o echipă TSA, adică specializată în tehnica speologiei alpine și o echipă medicală. „Rolul persoanei rănite a fost jucat de o profesoară din Deva, voluntar în acest exerciţiu. Locul căderii era aproape de punctul de profunzime, care e cel mai îndepărtat punct al peşterii. Afară a fost instalat un punct de comandă şi am avut întins fir telefonic până aproape de locul incidentului. Punctul de comandă a fost dirijat de Mihaela Sopincean, care este unul dintre cei doi consilieri tehnici ai echipei de salvaspeologi hunedoreni. De fapt, ea este singura femeie din România care a obţinut această certificare”, spune Adrian Sopincean. Acesta este, de fapt, consilierul tehnic titular al echipei, iar Mihaela, soţia sa, cu care împărtăşeşte de zeci de ani pasiunea pentru speo­logie, a fost pregătită să îl poată înlocui cu succes în caz de nevoie.
Ce este „punctul cald” în peşteră
La acest exerciţiu, Adrian Sopincean a făcut parte din trupa care a intrat în subteran, el reuşind astfel să îi supravegheze îndeaproape pe salvatori. Echipa SALVASPEO Hunedoara este formată din 15 membri, din care 14 sunt voluntari, doar unul dintre salvatori, un fost salvamontist din Lupeni, fiind, practic, angajat în serviciul din subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara. Au participat la exercițiu 24 de speo­logi salvatori atestați din județele Hunedoara, Arad, Bihor, Timiș. „Am avut 18 oameni în subteran, iar restul, afară, în punctul de comandă. Ca la orice exerciţiu, primii salvatori care au intrat au echipat peştera, adică au instalat sistemele de evacuare necesare scoaterii tărgii cu victima; de exemplu, la un moment dat, a fost nevoie ca targa cu rănita să treacă de o verticală de 30 de metri unde s-au instalat corzi pentru scoaterea sa. Apoi, salvatorii au pregătit „punctul cald”, acest loc unde se instalează un cort special şi victima este consultată, i se acordă ajutor de urgenţă, apoi este imobilizată pe targă. Doar după asta se face evacuarea propriu-zisă, evacuare care a durat o oră şi 30 de minute de la punctul cald, până la scoaterea afară, la lumină, a rănitei”, precizează Adrian Sopincean. Întreg exercițiul a durat însă patru ore și jumătate, de la intrarea primei echipe în subteran și până la scoaterea tărgii din peșteră. Echipa hunedoreană este una dintre cele cinci echipe de salvare speologică acreditate în România și singura care are și un coordonator de sex feminin. Echipa se bazează aproape în totalitate pe voluntari proveniți din Clubul Sporturilor Montane Hunedoara. România este prima ţară din Uniunea Europeană în care meseria de salvator din mediul subteran speologic este atestată cu un certificat de calificare profesională. Organizatorii exerciţiului au fost Serviciul Public Judeţean Salvamont Hunedoara şi Departamentul Tehnic al SALVASPEO România, iar responsabilii pentru intervenţie au fost soţii Mihaela şi Adrian Sopincean, ambii consilieri tehnici acreditaţi în salvarea din subteran. Pentru primul exercițiu regional organizat de Serviciul Public Județean Salvamont Hunedoara au fost disponibile aproximativ 30 locuri, iar la intervenţie au putut participa doar membri SALVASPEO România, care şi-au confirmat din timp prezenţa, până în data de 15 octombrie 2016. Participanţilor li s-a cerut echipament speologic individual specific, adică echipament de protecţie şi progresie pe verticală complet conform normelor din domeniu, iar echipamentul speologic colectiv a fost asigurat de SPJ Salvamont Hunedoara și SALVASPEO România.

Peştera Urşilor de la Bulzeşti
Deşi mai puţin cunoscută decât celebra Peşteră a Urşilor din Bihor, cea localizată în judeţul Hunedoara, în comuna Bulzeştii de Sus are o lungime de circa 600 de metri şi o denivelare de mai puţin de 100 de metri. Accesul se face pe ruta Deva-Oradea pe DN 76 din localitatea Baia de Criș, la opt kilometri distan­ță de Brad, unde se virează spre localitatea Bulzeștii de Sus de unde se urmărește indicatorul spre localitatea Giurgești. Carstul este aproape de locul unde se termină drumul asfaltat, în zona numită de localnici „Păstrăvărie”, localnici care o numesc şi „Huda Cocoşului”. În subteran au fost găsite schelete de Ursus Spaeleus, dar cei din serviciul Salvaspeo avertizează că peştera poate fi vizitată doar de speologii echipaţi corespun­zător şi bine antrenaţi în tehnicile speo­logiei alpine. Peştera Urşilor din Bulzeşti a stat şi în atenţia arheologilor datorită descoperirii unor materiale ceramice medievale – probabil urmele unei locuiri în peşteră.

About Laura Oană