Tăierile din Retezat sunt pedepsite simbolic

Articolul a fost vizualizat de 3,042 ori

O mână spală pe alta! Aceasta ar fi concluzia firească în cazul sancţiunilor aplicate silvicultorilor hunedoreni pentru neregulile în exploatarea pădurii de molid din Parcul Naţional Retezat, de pe Valea Râului Şes. Deşi ministrul Mediului a trimis în zonă o comisie de specialişti independenţi care au au întocmit un raport dur, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor a aplicat sancţiuni simbolice. De fapt, nici nu se ştie exact ce sancţiuni şi cum s-au aplicat acestea, din moment ce există două documente cu date diferite, ambele fiind însă semnate de aceeaşi persoană, directorul general Romsilva.

Şeful Romsilva, Valerian Solovăstru (în dreapta), este încă indulgent cu subordonatul său de la Hunedoara, Emil Ignat (în stânga)

Chiar dacă zona râului Şes a suferit pagube mari din cauza modului de exploatare, Romsilva se pare că a decis că ajung nişte simple reţineri din salariul unor angajaţi ai Direcţiei Silvice, cei mai mulţi fără putere de decizie. Potrivit unei adrese a Romsilva din 17 ianuarie 2012: “Au fost sancţionaţi şeful Biroului fond forestier pază şi protecţie de la Direcţia Silvică Hunedoara cu diminuarea salariului cu 30% pe 3 luni, şeful Ocolului Silvic Retezat cu diminuarea salariului cu 30% pe 3 luni, responsabilul cu probleme de fond forestier de la Ocolul Silvic Retezat cu diminuarea salariului cu 20% pe 3 luni, responsabilul cu probleme de pază şi protecţie de la Ocolul Silvic Retezat cu diminuarea salariului cu 20% pe 3 luni”.

Au mai primit sancţiuni şi titularii de cantoane silvice din zonă. Niciun cuvânt însă despre sancţionarea conducerii Direcţiei Silvice, sau pentru Administraţia Parcului Naţional Retezat, care au vegheat luni de zile dezastrul din zonă. Adresa semnată de directorul general al Romsilva, Valerian Solovăstru, este, de fapt, un răspuns adresat postului de televiziune Antena 1 Deva, care a solicitat comunicarea măsurilor luate pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Reamintim că scandalul referitor la tăierile de pe Valea Râului Şes au izbucnit în luna iulie a anului trecut şi au continuat luni întregi. Sub pretextul că salvează pădurea de nişte gândaci care atacă molizii, silvicultorii au permis muncitorilor să taie sute de metri cubi folosind tafuri şi peridoace într-un parc naţional. În timp ce arborii uscaţi şi bolnavi rămâneau în pădure, sub drujbe cădeau arbori sănătoşi, la fel cum constatau de fapt şi specialiştii coordonaţi de Academia Română: „Sub aspect calitativ, s-a constatat că inventarierea şi marcarea arborilor propuşi să fie extraşi […] s-a făcut în mod necorespunzător, urmărindu-se cu predilecţie arbori valoroşi din punct de vedere dimensional şi sortimental, fără a se ţine cont de scopul tăierilor de conservare”.

Iniţial s-a spus că tăierile din Valea Râu Şes sunt mai mult decât necesare, însă controalele ulterioare au demonstrat că gândacul pe care se dăduse vina era pretext de profit

Un ultim avertisment

Numai că acum a apărut un alt document, de fapt un raport datat în 22 noiembrie 2011 întocmit de Direcţia Fond Forestier şi Amenajarea Pădurilor, semnat de directorul Ciprian Pahonţu şi aprobat de acelaşi director general. Iar în final, se scrie negru pe alb: “Pentru deficienţele constatate propunem următoarele măsuri: inginer Emil Ignat – directorul Direcţiei Silvice Hunedoara – un ultim avertisment şi diminuarea salariului cu 30% pe trei luni pentru: managementul defectuos în utilizarea resursei umane, inclusiv la nivelul direcţiei silvice; managementul defectuos în politica de cadre a Ocolului Silvic Retezat (Cap. V, art. 19.10 din ROF al RNP-Romsilva); neurmărirea efectuării controlului anual al regenerărilor etapa I la OS Retezat (Cap. V, art. 19.25), etc”. Şi Emil Ignat nu este singurul care apare “în plus” faţă de adresa comunicată presei, pentru că, în raportul Romsilva, apare şi “Inginer Păsărel Alin, director tehnic al Direcţiei Silvice Hunedoara, diminuarea salariului cu 30% pe trei luni pentru: neimplicarea în coordonarea activităţii de fond forestier; neurmărirea efectuării controlului anual al regenerărilor etapa I, la OS Retezat (Cap. V, art 20.14 din ROF al RNP), etc”, în timp ce pentru inginerul Macarie Ilie, şeful biroului fond forestier, pază şi protecţie la Direcţia Silvică Hunedoara scrie “schimbarea atribuţiilor de serviciu pentru neimplicarea în coordonarea activităţii de fond forestier în ceea ce priveşte controlul exploatării masei lemnoase, reprimirea parchetelor, verificarea şi avizarea instalaţiilor de scos apropiat în parchete din raza Ocolului Silvic Retezat (conform sarcinilor din fişa postului)”.

Scuze de tăietori

Iar diferenţele dintre cele două documente emise de Romsilva nu se opresc doar la sancţiuni şi titularii lor. După ce silvicultorii din
sistem au susţinut luni de zile că echipele de control nu au găsit în zona Râului Şes nicio neregulă, răspunsul primit de la şefii din Regia Pădurilor este aiuritor: “Raportul specialiştilor trimişi în teren de Academia Română, în posesia căruia aţi intrat, concluziile transmise dumneavoastră de către conducerea Academiei sunt în concordanţă cu rapoartele întocmite de către delegaţii ministerului precum şi ai regiei. […] De asemenea, s-a dispus ca măsurile propuse în raportul întocmit de delegaţii regiei să fie puse în aplicare cu celeritate pentru eliminarea deficienţelor constatate”. Numai că Romsilva are o problemă gravă. Pe şeful Regiei Nationale a Pădurilor, care semnează adresa, îl contrazice chiar ministrul Mediului care, la vizita făcută la Deva, în cursul anului trecut, s-a declarat nemulţumit tocmai de felul în care corpul de control al Romsilva şi-a făcut treaba: “Poziţia ministerului este foarte clară. Vreau să vă spun că eu nu sunt genul de om care să stau şi să mă uit ce fac alţii. A fost mai întâi un control de la Regia Naţională a Pădurilor, n-am fost satisfăcut de acest control şi atunci am trimis corpul de control al ministerului”, declara László Borbély, ministrul Mediului şi Pădurilor Astfel, ministrul decidea să trimită în zona Râului Şes propriul corp de control şi apoi chiar o comisie independentă sub coordonarea Academiei Române. Raportul specialiştilor dădea dreptate presei şi silvicultorilor independenţi care au declarat de la început că atacul de ipide asupra molizilor a apărut în zonă tocmai din cauza modului în care a fost gestionată pădurea: „Amplificarea atacurilor de gândaci de scoarţă în UP III Râu Şes se datorează modului în care au fost gospodărite arboretele din această zonă”. Şi nu e doar atât. Răspunsul de la Regia Naţională a Pădurilor, semnat de directorul general este desfiinţat tocmai de declaraţiile din vară ale directorului Direcţiei Silvice Deva, Emil Ignat, care îşi susţinea nevinovăţia tocmai apelând la rezultatele controalelor de până atunci: “În paralel cu verificările demarate de RNP, s-a desfăşurat şi un control al ITRSV Timişoara având acelaşi obiect […] Urmare a notei de constatare înregistrată la Ocolul Silvic Retezat cu numărul … din 20.06.2011, nu au fost constatate deficienţe în ceea ce priveşte punerea în valoare a masei lemnoase, autorizarea, predarea la exploatare, modul de exploatare şi, după caz, reprimirea parchetelor”, a declarat Emil Ignat în 21 iulie 2011. După şase luni de anchete şi nenumărate controale, Regia Naţională a Pădurilor a fost nevoită să recunoască evidenţa şi să aplice sancţiuni, ce-i drept, anemice.

Cum se dublează profitul

Deşi presa, alături de silvicultori care nu mai fac parte din sistem au atras în nenumărate rânduri atenţia asupra neregulilor din zonă şi a modului în care se exploata pădurea într-o zonă protejată, majoritatea controalelor au încercat mai mult să ascundă situaţia sau au încercat să dea vina pe firmele care tăiau în zonă şi care s-au ales cu câteva sancţiuni. Alături de cei din Administraţia Parcului Naţional Retezat (APNR), silvicultorii au ţinut-o pe-a lor: că apărau pădurea de un gândac care ataca molizii. A fost nevoie de zeci de adrese, sesizarea
ONG-urilor de mediu şi luări de poziţie a politicienilor pentru ca specialiştii în silvicultură din echipele de control trimise de ministrul Mediului în zonă să constate dezastrul. Deşi iniţial susţinea că în zonă nu au existat deloc nereguli, acum şi declaraţiile şefului APNR
s-au nuanţat. În emisiunea „Punctul de vedere” moderată de Mircea Mihuleţ, Zoran Acimov a susţinut că s-au respectat amenajamentele silvice, iar în privinţa tăierilor la ras făcute în două parchete, tăieri care se fac numai pe baza unei derogări aprobate de Ministerul Mediului, Zoran Acimov a spus că au existat mai multe opinii: „Pe baza cuvântului <>, care, în funcţie de cum puneai accentul pe el, dădea o procedură sau altă variantă”. Mai mult, Zoran Acimov a îndrăznit: „Scandalul a pornit de la nişte derapaje, nişte neinspiraţii tehnice: au greşit exploatatorii şi unii care au marcat şi au pus în valoare masa lemnoasă, de fapt, este o chestiune aşa… delicată”. O chestiune atât de delicată încât a fost nevoie de o „vâltoare” – după cum caracteriza şeful ANRP scandalul – pentru ca silvicultorii să recunoască, chiar şi extrem de timid, că în zonă s-a deteriorat natura şi s-au tăiat molizi frumoşi care au contribuit se pare – cum îi place directorului Direcţiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat, să se laude- la dublarea profitului Direcţiei Silvice Hunedoara pe vreme de criză.

About Laura Oană