Cinci statui dispărute care au făcut istorie în Hunedoara

Articolul a fost vizualizat de 441 ori

Arhanghelii de pe stâncile Cetăţii Devei, buzduganele lui Ioan de Hunedoara şi al cnezilor Cândea, statuia românului care şi-a păstrat onoarea şi monumentele închinate lui Petru Groza şi regelui Ferdinand I se numără printre statuile trecutului Hunedoarei, din care au rămas doar amintirile.

Statui care de-a lungul timpului au reprezentat simboluri ale comunită­ţilor hunedorene au rămas doar amintiri. REPLICA prezintă povestea a cinci dintre monumentele care au făcut istorie în Hunedoara.ferdinand

Buzduganul lui Ioan de Hunedoara
Un monument închinat lui Ioan de Hunedoara a ajuns la fier vechi, iar un altul, similar, ridicat în cinstea cneazului Cândea, apropiat al marelui comandant de oşti, a avut aceeaşi soartă. Ambele au fost ridicate sub forma unor buzdugane, în 1896. Primul a fost dezvelit la Zeicani, iar pe placa sa memorială era amintită victoria oştilor lui Ioan de Hunedoara împotriva otomanilor, şi împlinirea unui mileniu de la descălecatul ungurilor în Câmpia Panonică. „Iancu de Hunedoara, cu cei 15 000 de viteji ai săi, în acest defileu a zdrobit la 6 septembrie 1442 armata invadatoare a beglerbegului Şehabeddin. Acest monument a fost ridicat de locuitorii comitatului Hunedoara pentru a comemora această victorie strălucită, cu ocazia împlinirii a o mie de ani de la Descălecat”. Monumentul avea doi metri şi peste o tonă şi a durat timp de un secol la intrarea în Porţile de Fier ale Transilvaniei. Din 1990, unii dintre liderii partidelor naţionaliste i-au pus gând rău buzduganului. A dispărut în primăvara anului 1991, fără ca nimeni să ştie cine a fost responsabil. Câteva luni mai târziu, buzduganul a fost găsit pe fundul Lacului Ostrov, din zonă, şi adus la muzeul din Sarmizegetusa, însă un an mai târziu a dispărut din nou, definitiv. Soclul şi placa monumentului au fost distruse în anii următori. Aceeaşi soartă a avut-o şi Buzduganul lui Cândea, din Vulcan, ridicat tot pentru omagierea acestuia pentru vitejia într-o bătălie împotriva turcilor, din 1445. A dispărut fără urmă în 1987.

1017587_597413140309626_1742694831_n
Sfinţii Devei, la poalele Cetăţii
Unul dintre locurile cele mai misterioase ale municipiului Deva se numeşte „La sfinţi”. Este o stâncă a dealului pe care a fost ridicată cetatea medievală, loc în care în secolele trecute au fost ridicate trei statui ale unor sfinţi catolici. Statuile au fost ridicate de franciscani, ca omagiu adus victimelor execuţiilor din secolele trecute. Istoricii susţin că din acest loc erau aruncaţi în gol osândiţii la moarte. Niciuna dintre statui nu a rezistat trecerii timpului. Ultima s-a prăbuşit în 1987 chiar peste staţia seismică aflată la poalele cetăţii. Dovezi ale existenţei statuilor au fost păstrate în ilustratele vechi, una dintre cele mai clare fiind din anul 1923. Până în anii 1940 în locul „La sfinţi” fusese ridicat şi un foişor care proteja statuile, iar în prezent locul este marcat de o cruce din lemn.

sfinti deva
Regele Ferdinand a pozat pentru statuia din Orăştie
În toamna anului 1929, locuitorii Orăştiei deveneau martorii unui eveniment important pentru comunitate, dezvelirea statuii Regelui Ferdinand I, în prezenţa familiei regale. Timp de doi ani s-a lucrat la realizarea monumentului, iar duminica în care acesta a fost inaugurat a fost o considerată o mare sărbătoare a românismului, potrivit ziarelor vremii. „Ardealul şi ţara întreagă a sărbătorit în Dumineca trecută desvelirea monumentului desrobitorului Rege Ferdinand I ridicat la Orăştie. Statuia dela Orăştie este încă o dovadă de recunoştinţă a românilor descătuşaţi de dincoace de munţi, faţă de Dinastia liberatoare. Ridicat la iniţiativa unui ofiţer din Vechiul Regat – colonelul A. Aritonovici – şi cu contribuţia materială a orăştienilor şi hunedorenilor în fruntea cărora stă dl ministru Aurel Vlad, monumentul marelui Rege cimentează desăvârşit solidaritatea de sânge dintre fraţii liberi de ieri cu fraţii liberaţi de astăzi. Sculptorul Ionescu-Varo a izbutit să transpue perfect în bronz caracteristicile Suveranului, care în 1926 a pozat însuş, încât statuia îţi dă impresia vie a regelui Ferdinand I. La sărbătoarea măreaţă şi senină de Duminecă au luat parte oaspeţii cei mai iluştri: M. Sa Regina Maria, Elisabeta a Greciei, principesele Elena-mamă şi Ileana, principele regent Nicolae, Înaltul Regent C. Sărăţeanu, d. general Presan, dd prim ministru Iuliu Maniu… Festivităţile de Duminică au lăsat o neuitată impresie între participanţi şi poporul din aceste părţi”, informa ziarul Chemarea, din Cluj, în 24 Noiembrie 1929, în articolul cu titlul „O mare sărbătoare a românismului: desvelirea statuiei Regelui Ferdinand I, la Orăştie. Marile Festivităţi”. Statuia regelui Ferdinand nu a rezistat regimului comunist.

Foto 3 (2)
Statuia dispărută a cerşetorului
Potrivit ziarelor interbelice din Statele Unite ale Americii, în Hunedoara anului 1929, autorităţile au ridicat o statuie unui cerşetor, fost boier român, care a decis, într-un mod onorabil, rezultatul unui referendum. „Acest oraş a ridicat o statuie unui cerşetor deoarece <<pentru onoarea familiei>> el a refuzat să îşi vândă votul când de acesta depindea menţinerea legislaţiei Ungariei sau adoptarea celei a naţionalităţii române”, scriau mai multe publicaţii din SUA, preluând o ştire furnizată de Associated Press (AP). Jurnaliştii americani informau că hunedoreanul pe nume Nandraş, devenit cerşetor, deţinea încă titlul de „boier” şi îi fusese permis să voteze într-un referendum. Din păcate, statuia cerşetorului s-a pierdut în timp.

grozaa
Petru Groza a rezistat peste trei decenii
Timp de peste trei decenii, statuia din bronz a lui Petru Groza a ocupat un loc de cinste în Piaţa Unirii din mu­nicipiul Deva. Statuia, cu o greutate de peste 3,5 tone şi o înălţime de 4,5 metri, aşezată pe un soclu din marmură de Carara, a fost dezvelită în 7 de­cem­brie 1962, în centrul istoric al oraşului în care omul politic deţinuse mai multe proprietăţi. Autorităţile co­muniste anunţau că monumentul rea­lizat de sculptorul Constantin Baraschi a fost aşezat în locul în care a avut loc prima mare adunare a Frontului Plu­garilor, partidul înfiinţat de Petru Groza. Până la inaugurarea ei, în Piaţa Unirii erau amplasate busturile lui Horea, Cloşca şi Crişan, eroii răscoalei din toamna târzie a anului 1784. Din 1995, statuia lui Petru Groza a fost dărâmată, iar pe soclul ei, câţiva ani mai târziu, a fost aşe­zată cea a împăratului Traian. În acest timp, monumentul lui Petru Gro­za a fost abandonat în curtea Con­siliului Judeţean Hunedoara. Din 2011, el a ajuns la moşia din Băcia a familiei fos­tului demnitar al regimului co­mu­nist, fără însă a mai fi pus pe so­clu.

About Daniel Guta