Împădurire în pustiul montan de pe Kogaion

Articolul a fost vizualizat de 640 ori

MARE

„Redăm Kogaionului măreţia de odinioară!” Zeci de voluntari şi pădurari s-au mobilizat pentru una dintre cele mai mari campanii de reîmpădurire din ţară. Pădurea de pe Muntele Godeanu, considerat „muntele sfânt al dacilor”, a ars în 2012, într-un incendiu înfricoşător. A durat o lună doar stingerea prăpădului care a mistuit versanţi întregi de pe muntele din apropierea Sarmizegetusei Regia. De trei ani, silvicultorii se zbat să planteze puieţi de molid pe coastele abrupte, iar voluntarii le vin în ajutor.


 

evantai
Drumul către zonă se poate face doar cu maşini de teren. Monştrii 4×4 străbat zeci de kilometri pe drumuri grele pentru a se apropia de zonele care au fost incendiate. Pe ultima parte,  silvicultorii sunt nevoiţi să meargă pe jos, cu săpoaiele în spate şi încărcaţi din greu cu puieţi. Îşi amintesc de incendiul din 2012 care a pârjolit locurile: „O luat foc de acolo, de sus, din marginea golului, se vorbeşte de nişte turişti care ar fi făcut ceva foc sacru, cine ştie?! A ars mult, s-a dus până jos, s-a întins zeci de hectare. Eu am stat două săptămâni pe munte, la stins!”, ne povesteşte pădurarul Vasile Bodea. De atunci, silvicultorii au cărat şi au plantat aici sute de mii de puieţi.  Un efort uriaş, greu de imaginat. De trei ani se trudeşte pe Godeanu. Sunt încă destule goluri care trebuie reîmpădurite. „Pe această suprafaţă, în 2012, a avut loc un incendiu de mari proporţii, au ars în jur de 70 de hectare de pădure aflată în diferite stadii de dezvoltare, de la plantaţii tinere până la pădure matură. Ulterior, am început reîmpădurirea zonei, în acest interval plantând un număr de 300 de mii de puieţi. Din cauza condiţiilor dificile din teren, unii puieţi nu s-au prins, fiindcă solul este ars în profunzime. Avem suprafeţe unde nu a reuşit plantarea şi intervenim acum cu completarea împăduririlor. Am prevăzut pentru această suprafaţă 25 de mii de puieţi, dintre care şapte mii sunt pentru parcela de care ne ocupăm acum”, spune Nicolae Oproiu, şeful Ocolului Silvic Grădişte, un om despre care colegii spun că ştie să-şi facă meseria şi să protejeze natura. La nivelul acestei structuri, există 85 de mii de puieţi destinaţi plantării, iar 40 de mii de molizi de numai câţiva centimetri sunt îngrijiţi în noua pepinieră. Numai plivirea lor poate scoate din răbdări un om mai puţin obişnuit cu munca grea.
Nea Gheorghe, o viaţă pe Godeanuevantai (2)
Pe Godeanu, sunt zeci de silvicultori care ies „la deal” încărcaţi cu cele trebuincioase. Şeful de ocol îi distribuie pe parcele: „Important este să facem treabă”.  Oamenii îşi cunosc prea bine meseria: unii sapă gropile, în spatele lor vin „găleţile”. Unul dintre pădurari îşi ia sarcina de a instrui muncitorii: „Se pune pământ afânat la fundul gropii, aranjăm puietul să şadă cât mai normal, aşa cum creşte el, vertical. Presărăm pământ afânat peste rădăcină, tasăm cu mâna cât se poate de bine şi avem grijă să nu punem glie, iar pământul să vie până la prima crenguţă de puiet. Groapa se face mai mare, ca să aibă o suprafaţă suficientă care îi permite să acumuleze apă”. Nea Gheorghe este unul dintre cei mai bătrâni silvicultori. Acum, la 75 de ani, a venit şi el să ajute la reîmpădurirea Godeanului. A lucrat zeci de ani pe aceşti munţi şi, în 2012, când şi-a văzut pădurea arzând, incendiul i-a pârjolit şi sufletul. „Împăduririle astea toate sunt făcute numai de mine şi muncitorii mei, am lucrat aici din 1964. În 2012, a fost prăpăd! Ai de mine! Era tot una un foc! Era aicea un pericol… Şi ce plantaţie era aicea! Erau brazii înalţi, nu se vedea omul dintre ei! Ai de capul nostru! A fost cel mai rău pentru noi: când am văzut focul ăla, eram înconjuraţi de flăcări din toate părţile. A durat o lună să-l stingem! Tot noi pădurarii am curăţat şi ne-am apucat iar de plantat”, zice Gheorghe Pasăre, fost pădurar. O fi având el 75 de ani, dar e mai sprinten pe munte decât tinerii şi explică: „E foarte important ca plantările să se facă acum, dacă nu punem până cel târziu în 15 mai, nu mai putem, pe urmă vegetează şi nu mai putem lucra. După împăduriri, credeţi că se gată?! Nu! Vin întreţinerile: se taie iarba de pe lângă puiet, se face răritura de pădure, mai ales în cea de fag, unde se curăţă ca să crească exemplare bune. Treaba unui pădurar nu se gată niciodată!”
Make Godeanu great again!
Ca să-i ajute pe silvicultori, cei de la administraţia sitului Sarmizegetusa Regia au lansat campania „Redăm Kogaionului măreţia de odinioară!” Voluntarii sunt chemaţi să ajute pădurarii să reîmpădurească muntele atât de important pentru strămoşii noştri. „Este nevoie să se facă ceva, pădurarii au muncit enorm aici şi acum doar îi ajutăm la completări pe locurile unde plăntuţele nu s-au prins de-a lungul timpului. Considerăm că acesta este un foarte mic pas pentru om, dar un pas uriaş pentru natura de aici, un pas uriaş pentru Godeanu. Strabon, în scrierile lui, spunea că există un munte, o apă şi o peşteră, toate trei purtând acelaşi nume, iar acolo, Zalmoxe, după peregrinările sale, în Egipt şi Grecia, a intrat în cavernă şi a dat an­samblului numele de Kogaion, muntele sfânt al dacilor, iar, la poalele lui este Sar­mizegetusa Regia”, spune Vladimir Bri­lin­sky, şeful Admi­nis­traţiei Sarmi­zegetusa Regia. La chemarea sa, au răspuns deja câţi­va tineri ca­re au ajuns în zonă cu ma­şini de teren şi săpoaie fo­restiere. Într-o sin­gură zi au fost plantate aproape două mii de fire de molid. „E important să facem asta din trei motive. Pentru că suntem de aici, pentru că este muntele dacic, Ko­gaionul, şi pentru oxigen. De aici, de sus, dacă facem muntele verde, reuşim să ducem oxigenul până în oraş, unde ne cam lipseşte”, spune Ovidiu Manoilescu. „Am venit să dăm o mână de ajutor pentru ocol, că vedeţi, se mai uscă, nu se prind. Pentru noi, muntele ăsta, Godeanu, îi foarte important! Are tradiţie istorică şi dinjos de el este cetatea Sarmizegetusa dacică, am venit şi noi şi facem ce ni se spune”, zice voluntarul Florin Ionescu, localnic din Grădiştea de Munte. Alăturea, un alt tânăr trudeşte din greu: „Eu particip ca voluntar după ce am văzut această campanie pe reţelele de socializare şi mi-am zis să particip. Nu suntem noi mulţi, dar facem treabă şi mai puţini”, spune Cătălin Lăscoiu. Cei de la Direcţia Silvică Deva spun că asemenea campanii prind bine, tocmai pentru că oamenii află ce pot face bine pentru pădure:
„Îi invităm alături de noi pe toţi cei care iubesc natura, singurele condiţii ca să participe este să aibă maşină de teren şi săpoaie. Vrem să fie o acţiune de conştientizare a rolului şi importanţei pe care o are natura”, spune Radu Crişan, directorul Direcţiei Silvice. Campania de reîmpădurire a Muntelui Godeanu continuă până când versanţii vor fi complet plantaţi cu puieţi. Firele de molid sunt pregătite în pepinierele de la Ocolul Silvic Grădişte şi puse la dispoziţie de către pădurari pentru toţi cei dispuşi să urce pe Godeanu să redea măreţia muntelui sacru.

About Laura Oană