Ce înseamnă semnarea Tratatului de guvernanţă fiscală?

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare a fost semnat, la finele săptămânii trecute, de liderii a 25 de state membre ale Uniunii Europene, la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles. Preşedintele României, Traian Băsescu, se numără printre semnatari. Marea Britanie şi Cehia sunt singurele ţări UE care nu se alătură Tratatului.

La ce ne-am angajat?

Tratatul stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%, iar în cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic, plus cel structural, se va încadra în limita de 3% din PIB.

Atunci când se înregistrează o abatere de la acest obiectiv se declanşează automat un mecanism de corecţie, prin care statul membru în cauză va fi obligat să aplice măsuri pentru a se încadra în limitele stabilite. Sancţiunile financiare care vor fi impuse vor fi de maxim 0,1% din produsul intern brut al ţării.
De precizat că doar ţările care semnează şi ratifică tratatul pot beneficia apoi de fonduri din cadrul Mecanismului European de Stabilitate.

Cum stăm acum?

România se află, strict din punct de vedere al datelor macro, într-o situaţie mai bună decât cea a multor state din Europa, dacă ne referim la deficitul bugetar şi nivelul datoriei publice, un indicator la care toată lumea este acum atentă. Cu un nivel de circa 34% din PIB, România respectă prevederile tratatului fiscal, dar la fel de adevărat este că nivelul datoriei publice a crescut foarte mult în ultimii ani.