Părinţii preşcolarilor evită şcolile de cartier

Un sfert dintre copiii hunedoreni au fost înscrişi la alte şcoli decât cele de circumscripţie. Potrivit unei tradiţii nescrise, fiecare oraş în care sunt mai multe şcoli generale are şcolile sale de renume, iar o parte dintre părinţi vor neapărat ca micuţii lor să înveţe aici. 

Şcolile mărginaşe sunt ocolite de părinţi, în favoarea celor situate în zone “mai bune” şi considerate a fi mai cu ştaif

Dintre cei 2.190 copii din judeţul Hunedoara recenzaţi pentru clasa pregătitoare, în prima etapă s-au înscris puţin peste 1.400, reprezentând 65 la sută din total, iar din cei 3.020 de preşcolari recenzaţi pentru clasa întâi, s-au înscris 2.400, reprezentând 80%. Fiecare părinte care şi-a înscris copilul la şcoala din circumscripţia căruia îi era arondat, în funcţie de domiciliu, a trebuit să meargă la secretariatul şcolii respective, unde a completat o fişă. După ce aceasta a fost verificată şi validată, ea a fost introdusă în sistemul electronic. În timpul celei de-a doua etape de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare (“clasa zero”) şi în clasa întâi, între 20 şi 27 martie, părinţii au putut să ceară înscrierea la altă şcoală decât cea de circumscripţie.

Înscrierile în cea de-a doua etapă s-au făcut în limita locurilor disponibile afişate la şcoli şi pe forumul online al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara (ISJ). Potrivit Gabrielei Berbeceanu, purtătorul de cuvânt al ISJ referitor la înscrierile în clasa pregătitoare, în cea de-a doua etapă au fost înscrişi aproape 400 de copii în “clasa zero” şi aproape 720 în clasa întâi. “La clasa I s-a depăşit numărul de copii recenzaţi, din cauza faptului că, după evaluările psiho-somatice, unii dintre părinţi, deşi au avut iniţial intenţia să îi înscrie în clasa pregătitoare, i-au înscris în cele din urmă în clasa întâi, pentru că micuţii erau în stare să facă faţă la acest nivel”, declară Gabriela Berbeceanu. Potrivit inspectorilor ISJ, cei peste 1.100 de părinţi care au amânat înscrierea pentru a doua etapă, în speranţa că îşi vor putea înscrie copiii la o altă circumscripţie decât cea de domiciliu, nu au riscat ca, încercând să îşi înscrie copilul la o altă şcoală decât cea din cartier (şi nereuşind asta, ca urmare a epuizării locurilor libere), micuţii să rămână fără loc la şcoala de circumscripţie, pentru că locuri libere au fost suficiente. După încheierea primei etape, în judeţ mai erau 1.000 de locuri libere pentru clasa pregătitoare şi mai bine de 1.100 de locuri libere pentru clasa întâi.

Mutaţii de domiciliu, pentru şcoala dorită

O parte dintre părinţii care au ţinut neapărat să-i înscrie pe micuţi la o şcoală din altă circumscripţie şi-au făcut mutaţii de domiciliu pe adrese din cartierul în care funcţionează şcoala vizată. Potrivit Gabrielei Berbeceanu, în judeţul Hunedoara au fost înregistrate aproximativ 20 de asemenea situaţii. Reprezentanţii ISJ spun că acestea au fost întâlnite la şcoala “Andrei Şaguna“, din Deva şi la şcolile “I.G. Duca“ şi “Avram Stanca”, din Petroşani. Învăţătorii de la şcolile de cartier, pe de altă parte, susţin că ei nu sunt cu nimic mai puţin competenţi decât colegii lor şi adaugă că, nu o dată, din cauza situaţiilor dificile cu care se confruntă elevii acasă, sunt nevoiţi să muncească mai mult. Ei adaugă că fac zilnic eforturi pentru a-i menţine pe copii în şcoală şi pentru a le trezi interesul la ore, muncind benevol pentru ca şi micuţii proveniţi din medii defavorizate să facă, în cele din urmă, progrese. Aceştia mai spun că, uneori, prestează meditaţii în regim de voluntariat, spre deosebire de colegii lor de la şcolile de prestigiu, care îşi permit să ofere meditaţii contra cost, aşa că părinţii copiilor nu ar trebui “să fugă” de şcolile de cartier. În cea de-a treia etapă de înscriere, care este programată pentru perioada 23 – 25 aprilie, copiii care au rămas pe dinafară în urma primelor două etape pot fi înscrişi la şcolile de care aparţin, în funcţie de domiciliul pe care îl are familia.

Începând din toamnă, clasele vor putea să aibă cel mult 25 de elevi, însă nu vor putea să funcţioneze cu mai puţin de 12 copii, fie că este vorba despre unităţi de învăţământ din mediul urban, fie despre şcoli de la sat.