Pe autostrada Deva – Orăştie a apărut asfaltul

Articolul a fost vizualizat de 2,610 ori

După ani întregi în care a dedicat spaţii generoase subiectului numit “autostrada Deva – Orăştie”, REPLICA are ocazia, în sfârşit, să vă prezinte şi prima bucată de asfalt turnată pe porţiunea hunedoreană a viitorului Coridor lV pan-european de transport. “Bucăţica” are mai bine de un kilometru lungime, porţiune pe care s-a turnat balast stabilizat cu ciment, iar pe câteva sute de metri s-au turnat şi trei dintre cele patru straturi de asfalt prevăzute în proiect. Se întâmplă pe lotul Simeria – Orăştie al tronsonului Deva – Orăştie, lot pe care lucrările sunt executate de compania Straco Grup Bucureşti.

Pe porţiunea de autostradă dintre Orăştie şi Simeria s-a turnat asfalt “de probă”, însă trecerea de la probe la straturile finale este o chestiune de câteva zile

În octombrie 2003, pe agenda publică a guvernării de la acea vreme începuse să apară din ce în ce mai des subiectul unei autostrăzi care să traverseze România de la Vest la Est. Deşi se spunea atunci că nu ar trebui să treacă decât vreo 3-4 ani ca acest proiect să devină realitate, politicienii judeţului se destăinuiau neoficial şi spuneau că aşa ceva nu va fi posibil decât peste 10 ani. Şi se dovedeşte faptul că mai bine decât ei, politicienii, nu ştie nimeni cum merg lucrurile în România şi în Europa, pentru că şi birocraţia europeană a contribuit la întârzierea proiectului. Abia la final de martie 2012 a apărut primul “petic” de asfalt de pe viitoarea porţiune hunedoreană a autostrăzii, la un an distanţă de la începerea efectivă a lucrărilor de construcţie.

Moment simbolic

Sâmbătă, 30 martie, a fost o zi specială pentru drumarii care lucrează pe porţiunea Simeria – Orăştie a “by-pass-ului” care va decongestiona traficul de pe un DN 7 costisitor la reparat şi periculos la parcurs (anual, zeci de oameni mor şi peste 100 suferă răni grave în accidentele rutiere petrecute între Deva şi limita estică a judeţului). La sfârşitul săptămânii a fost finalizată turnarea primei porţiuni cu straturi asfaltice. Drumarii spun că e vorba despre un asfalt turnat “experimental”, aşternut după o reţetă deja verificată prin studii şi analize de laborator. “Suntem aproape 100 la sută siguri că rezultatele acestei operaţiuni vor fi pozitive, în sensul în care compoziţia mixturilor asfaltice respectă în totalitate specificaţiile din Caietul de Sarcini. Aşternerea acestor straturi experimentale reprezintă doar o ultimă măsură asiguratorie că specificaţiile din proiect sunt respectate întru totul.

Chiar dacă suntem nevoiţi să respectăm anumite pauze tehnologice în procesul de aşternere a mixturilor, putem executa cel puţin un kilometru de strat în fiecare zi. Lesne de-nţeles însă că vom respecta procedurile de lucru. Totul este ca şi vremea să ţină cu noi şi să nu avem perioade ploioase lungi. Dacă ne mai ajută şi vremea, lucrurile vor merge conform planului”, spune Dan Ilie, inginer în cadrul departamentului tehnic al Straco Grup. Grosimea stratului de balast stabilizat cu ciment în zona vizitată de REPLICA este de 25 de centimetri, iar cea a celor patru straturi de asfalt turnate peste acesta va ajunge la încă 24 de centimetri.

Un proiect mult discutat

De la apariţia proiectului şi până la transpunerea sa în realitate pe raza judeţului Hunedoara au trecut 10 ani. Deşi Uniunea Europeană insista asupra importanţei Coridorului lV pan-european, din care face parte şi autostrada Nădlac – Sibiu – Bucureşti, Guvernarea Năstase ceda aproape de finalul mandatului său la presiunile depuse de UDMR pentru începerea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Ani la rând Coridorul lV a trecut în plan secund. Procedurile de licitaţie pentru desemnarea executanţilor au durat şi ele mai mult decât ar fi fost normal, din 2008 – 2009 până în 2010. În aprilie 2011, au început efectiv lucrările la by-pass-ul Deva – Orăştie, care se numără printre primele tronsoane de autostradă de pe Coridorul lV începute în România.

Alţi 100 de kilometri de autostradă intră la licitaţie

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat lansarea procedurilor de licitaţie pentru alte patru loturi de lucrări de pe autostrada Nădlac – Sibiu. Este vorba despre licitaţii pentru proiectare şi execuţie pentru lotul 2 de pe sectorul dintre Timişoara şi Lugoj, dar şi pentru loturile 2, 3 şi 4 de pe sectorul Dumbrava – Ilia, o zonă preponderent deluroasă, care le va pune probleme serioase proiectanţilor şi constructorilor. În total este vorba despre aproape 100 de kilometri de autostradă, al căror cost total estimat este de 852 de milioane de euro. “Proiectarea este preconizată a dura maximum 6 luni, execuţia lucrărilor maximum 2 ani, la care se adaugă o perioadă de garanţie de 4 ani. Aceste contracte sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile şi de la Bugetul de stat. Termenul limită de depunere a ofertelor este 11 iunie 2012, ora 16,00, iar deschiderea va avea loc pe 12 iunie pentru Autostrada Lugoj-Deva şi pe 13 iunie pentru Autostrada Timişoara – Lugoj”, se arată în comunicatul remis de CNADNR. La acest moment, în România, singura bucată de autostradă finalizată de pe Coridorul lV este cea dintre Arad şi Timişoara, în timp ce porţiunea dintre Deva şi Orăştie, unde, în medie, 50 la sută din lucrări sunt executate (60 la sută la umpluturi şi 40 la sută la poduri şi podeţe), ar urma să fie inaugurată anul acesta în octombrie, cu patru luni mai devreme decât termenul stabilit iniţial, conform ultimelor declaraţii făcute de ministrul Alexandru Nazare.

Ministru neanunţat pe autostradă

Noul ministru al transporturilor pare a fi şi mai intransigent cu constructorii de drumuri decât Anca Boagiu: nu i-a plăcut primirea “ceauşistă” de la vizita oficială pe autostradă, aşa că s-a întors neanunţat după câteva zile

La o nicio săptămână după ce vizitase şantierele de pe autostradă, ministrul transporturilor, Alexandru Nazare, a revenit, de data aceasta neanunţat, pe câteva dintre tronsoanele aflate în lucru. Pentru ca diversiunea să fie completă, autorităţilor judeţene şi locale, precum şi presei din judeţ, li s-a transmis că Alexandru Nazare va vizita sâmbătă, 31 martie, lucrările de pe DN 66 din zona Merişor (comuna Băniţa, aproape de Petroşani). Manevra a prins atât de bine încât, sâmbăta după-amiaza, în această zonă de pe DN 66 s-a înregistrat o importantă concentrare de forţe. Ministrul era aşteptat şi aici, cum fusese aşteptat pe unele tronsoane de autostradă: muncitori care vopseau balustrade de poduri, turnau rigole, sudau suporţi de parapeţi. Reabilitarea DN 66 bate orice record naţional în materie de durată. Drumul a fost construit de comunişti în 6 ani, iar de la începerea lucrărilor de reabilitare mai este puţin şi se împlinesc 10 ani.

Imagine cu totul ciudată pe DN 66, un drum reabilitat cu viteza melcului – într-o zi de sâmbătă se lucrează de zor în apropierea satului Merişor

De cum s-a dat jos din avion, pe aeroportul de la Sibiu, staff-ul ministrului a transmis că Alexandru Nazare a fost rechemat la Bucureşti pentru o şedinţă urgenţă de guvern. În realitate îns acesta a pornit într-o vizită neanunţată pe loturile aflate în lucru pe tronsonul Orăştie – Sibiu, iar spre finalul zilei a ajuns şi pe porţiunea dintre Deva şi Orăştie. Se pare că Nazare a sesizat destul de repede că, pe parcursul vizitei oficiale din 24 şi 25 martie, unii dintre constructorii care lucrează pe autostradă i-au prezentat date umflate referitoare la stadiul lucrărilor. Dovada clară a avut-o în momentul în care, deşi i se raportase că pe unul dintre loturile din judeţul Timiş sunt executate doar 3 la sută dintre lucrări, cineva a încercat o manevră de clasa a ll-a şi a transformat cifra 3 în 8, cu o cariocă. “Ministrul a vrut să vadă în realitate cum se lucrează pe tronsoanele de autostradă.

La tronsonul Deva – Orăştie nu a avut obiecţiuni importante, însă probleme au fost la două loturi dintre Orăştie şi Sibiu, la un lot din Timiş şi la un lot din judeţul Arad. Pentru fiecare dintre aceste loturi, din cauza întârzierilor, s-ar putea percepe penalităţi de 1,5 milioane de euro, însă constructorii au o portiţă în contracte care le permite să recupereze timpul pierdut, dar nu le permite să întârzie nepenalizaţi termenul final de ansamblu al finalizării lucrărilor”, a declarat pentru REPLICA un responsabil din cadrul Ministerului Transporturilor, care a dorit să rămână anonim.

About Ciprian Iancu