Criza ţine pe jumătate gol Parcul Industrial Hunedoara

Articolul a fost vizualizat de 2,498 ori

La şase ani de la deschidere, parcul industrial Hunedoara este pe jumătate pustiu. Dacă, la început, edilii locali se temeau că suprafaţa de 20 de hectare va deveni insuficientă în scurtă vreme, acum se tem să nu mai plece şi investitorii deja instalaţi în parc.

Judecând doar după ritmul de ocupare a parcelelor, “efervescenţa” parcului industrial de la Hunedoara a durat doar doi ani

Mai bine de jumătate dintre parcelele Parcului Industrial de la Hunedoara stau şi acum neocupate din cauză că investitorii care anunţaseră că le vor ocupa au probleme de finanţare a investiţiilor. Chiar şi aşa însă, pe platforma industrială, creată după disponibilizările din siderurgia hunedoreană, lucrează acum peste 740 de oameni.

“Perioadă de aur” de doi ani

În Hunedoara, despre necesitatea unui parc industrial a început să se discute încă din 1999 – 2000. Criza prin care trecea deja principalul angajator al oraşului, combinatul siderurgic, şi caracterul mono-industrial al zonei făceau atunci ravagii din punct de vedere economico-social. A fost nevoie de cinci ani pentru obţinerea de bani şi aprobări pentru transformarea fostei staţii de reparaţii vagoane a combinatului în parc industrial. Facilitatea a fost gata să primească investitori abia în 2005. Mai multe parcele, cu toate utilităţile necesare şi cu suprafeţe cuprinse între 2000 de metri pătraţi şi un hectar au devenit atunci disponibile. În primii doi ani s-au ocupat jumătate dintre ele. Un producător de confecţii metalice, o fabrică de componente pentru telefonia mobilă, una de uşi pentru garaje, una de termopane, o alta de textile, o staţie de betoane şi o unitate de tratamente termice ale pieselor de metal s-au instalat aici şi dau de lucru unui număr de peste 700 de oameni.

Blocaj din lipsă de bani

În 2009 ritmul de ocupare a Parcului Industrial Hunedoara a încetinit până aproape de minimul posibil. “Dacă este să ne luăm după suprafeţele concesionate sau vândute deja, parcul este ocupat în proporţie de 85 la sută. Sunt însă destui investitori care au dorit să înceapă aici activităţi, însă şi-au anulat planurile din cauză că nu au mai găsit finanţările necesare. Am avut, de exemplu, un investitor italian care dorea să-şi transfere activitatea din Italia la Hunedoara, fiind vorba de o turnătorie care ar fi avut nevoie de cel puţin 70 de oameni. Totul pleacă de la blocajul financiar. Pe lista investiţiilor anunţate dar blocate mai sunt o fabrică de instalaţii sanitare, una de termopane şi o hală de ansamblare a computerelor. Acum avem comunicate intenţii şi proiecte pentru o altă turnătorie, dar şi pentru un atelier mai mare de reparaţii auto”, spune administratorul Parcului, Mihail Cluş.

Fără impozite pe clădiri şi terenuri

Cluş spune că municipalitatea a încercat să le ofere eventualilor investitori condiţii cât se poate de avantajoase. Concesionarea terenului se face pe 49 de ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă 25 de ani, contra unei sume de 10 eurocenţi pe metru pătrat pe lună, la care se adaugă o taxă de administrare cuprinsă între 8 şi 12 eurocenţi pe metru pătrat pe lună. Investitorii pot să şi cumpere terenul după momentul în care îşi realizează construcţiile şi încep activitatea, cele patru vânzări de până acum fiind efectuate la preţuri în jurul a 5 euro pe metrul pătrat. “Taxa de concesiune şi cea de administrare îi puneau pe gânduri pe cei care ni se adresau, însă când le spuneam că pentru clădiri şi terenuri nu se plăteşte impozit, făceau un calcul scurt şi concluzionează rapid că ies într-un avantaj considerabil. Am mers până într-acolo încât investitorilor le-am oferit şi spaţii de birouri în pavilionul administrativ al parcului, unde avem deja patru clienţi şi unde mai avem spaţii disponibile pentru alţi potenţiali investitori”, adaugă Mihail Cluş.

Administratorul Parcului Industrial spune că nu a făcut niciodată o estimare a veniturilor generate de zona pe care o administrează direct către bugetul local, pe motiv că “mult mai importante sunt veniturile generate, direct şi indirect, de locurile de muncă create aici”.

About Ciprian Iancu