Cetatea Devei a prins viaţă, la mai bine de 160 de ani de la explozia care a ruinat-o, datorită unui operator turistic străin care a adus aici sute de vizitatori cu un tren special. Ba, cei mai norocoşi au putut juca într-o scenetă – 12 dintre ei s-au “calificat” în meşteri zidari şi au jucat varianta maghiară a legendei Meşterului Manole.
Pentru turiştii veniţi din Ungaria, Cetatea Devei este locul în care meşterul Kelemen îşi zideşte soţia pentru a clădi “magas Déva várát”, adică “înalta cetate a Devei”. “Cei 12 zidari s-au sfătuit/ Înalta cetate a Devei s-o construiască/ Pentru jumătate de măsură de argint/ Pentru jumătate de măsură de aur” – aşa începe balada meşterului Kőműves Kelemen, varianta maghiară a legendei meşterului Manole, care se “joacă” pentru prima dată în fortificaţie. De fapt, este întâia oară, după explozia de la 1849, când se mai întâmplă “ceva” în cetatea Devei. După prânzul servit la Mănăstirea Franciscană, grupul masiv de turişti s-a îndreptat pe jos către Piaţa Cetăţii, iar celor de la telecabină le-a luat mai bine de un ceas ca să urce toţi vizitatorii în fortificaţie.
De altfel, printre primii au ajuns “actorii” principali – meşterul Kelemen, întruchipat de Kajari Jozsef şi “victima”, jucată de Konig Eszter, îmbrăcaţi în straie medievale. Până apare tot grupul, cei doi şi o parte dintre meşteri au vreme pentru tot soiul de glume. Cum soţia meşterului poartă un costum ciudat cu o pălărie conică, lungă, care o duce şi pe ea cu gândul la personaje supranaturale din filmele pentru copii, tânăra se urcă pe o mătură şi pozează ca… vrăjitoare. O prietenă o vede, o salută şi o întreabă zâmbind: “Mai eşti încă în viaţă?”. Trece mai bine de un ceas până când tot grupul se reuneşte în prima incintă a cetăţii, parţial refăcută în urma lucrărilor de reamenajare. Organizatorul excursiei îşi strânge oamenii vorbind în maghiară la portavoce, toţi se strâng în colţul de vest, unde sunt pregătite materiale şi personajele.
12 meşteri mari…
În drum spre Deva, turiştii au tras la sorţi şi astfel s-au ales cei 12 meşteri, iar prietena meşterul Kelemen a întruchipat-o pe femeia zidită. Munca începe – cum altfel – cu o poză de grup a meşterilor. Viitoarea victimă îşi duce o lopată în colţul ales ca decor al baladei şi explică cuiva: “mai bine aşa, nu prea am încredere, dacă băieţii mă uită acolo, în zid?”. Se trece la lucru – meşterii pregătesc mortarul şi aşează cărămizile gri tăiate din bucăţi cenuşii de polistiren înălţând zidul. “E cam mult praf”, se plânge un meşter strănutând – este ziua lui, împlineşte 38 de ani şi soţia sa i-a făcut cadou această excursie. Acum, de după zidul “scenei”, femeia râde cu poftă de “rezultatul” darului.
“Această baladă se predă în primele clase, una dintre cele trei fete ale mele – cea mare – a învăţat-o deja la şcoală. Şi această excursie a fost un dar pentru soţul meu, care face astăzi 38 de ani şi am vrut să-i fac o surpriză”. Rând cu rând, zidul se înalţă, femeia se face că suferă şi clatină capul, iar când cărămizile o acoperă, flutură o batistă către mulţimea care aplaudă. Meşterii pun ultimele cărămizi, câţiva turişti recită din baladă, iar românii ajunşi în cetate sunt convinşi că se joacă meşterul Manole: “E foarte frumos aici, nu am mai fost de câţiva ani, dar s-a schimbat mult cetatea. Am adus nişte prieteni din Arad, habar nu am avut că aici se joacă legenda meşterului care şi-a zidit soţia. Manole, nu?”, se întreabă o deveancă.
Turiştii din grupul sosit din Budapesta, dar şi cei care au urcat în acele momente pe Cetatea Devei au urmărit încântaţi ce se întâmpla la umbra vechilor ziduri. Este prima dată când se organizează o excursie cu scenetă şi vizitatorilor din ţara vecină le place mult – trag o mulţime de cadre, se străduiesc să privească printre gratiile care păzesc locul de detenţie al lui David Ferencz, întemeietorul şi primul episcop al Bisericii Unitariene, martirizat în noiembrie 1579, în Cetatea Devei, după decesul regelui Ioan Sigismund: “A fost o excursie foarte interesantă şi mă interesează mult tot ce ţine de istoria teritoriilor locuite cândva de maghiari şi de cultura noastră”, declară un turist, care probabil a făcut sute de fotografii în cetate.
O poveste de 50 de euro
Şi nu doar “spectatorii” s-au distrat de minune: turiştii deveniţi meşteri spun că este o experienţă savuroasă pe care ar repeta-o oricând. “A fost o experienţă minunată, am fost un pic speriată, la un moment dat, acolo, în întuneric, dar a fost fantastic şi este un joc frumos pentru noi”, îmi spune în engleză soţia meşterului Kelemen. De fapt, este una dintre puţinele persoane din grup care vorbesc această limbă, de la restul turiştilor obţin declaraţii cu ajutorul unei colege care lucrează la o publicaţie în limba maghiară, care îmi traduce şi interviul cu meşterul Kelemen: “A fost fantastic! A fost puţin ciudat să dispară prietena mea aşa din faţa mea, dar a meritat efortul, mai ales pentru momentul final. Nu a fost greu, am trecut uşor peste provocare şi a meritat fiecare secundă”. Meşterul care şi-a petrecut o parte din ziua de naştere trudind ca zidar are altă părere: “A fost foarte obositor, dar am dat totul, ne-am străduit să stea zidul. Ooooh! Chiar acum s-a prăbuşit”.
De la cetate, turiştii pleacă cu autocarele către Castelul Corvinilor şi apoi “se îmbarcă” în trenul care îi duce acasă.
“Este un tur extrem de frumos şi face toţi banii. Am plătit de persoană 15.000 de forinţi, asta înseamnă vreo 50 de euro, bani în care a fost inclus transportul şi masa”, povesteşte Konig Eszter. 50 de euro pentru o călătorie cu “Trenul Nostalgia”, plus vizitarea a două monumente, inclusiv masa la un restaurant cu pretenţii din Deva! Chilipir şi semn că vecinii noştri ştiu să facă turism mai bine decât operatorii români, crede un proprietar de pensiune din Cristur, pentru care asemenea grupuri sunt mană cerească: “Pentru noi, asemenea tururi pică foarte bine şi, dacă ne ocupăm de ei şi sunt mulţumiţi, asta este cea mai bună reclamă. Vrem să le arătăm turiştilor că avem bogăţii, un trecut, avem ce le arăta şi cu ce ne mândri”, spune Ştefan Nistor, care a povestit cu vizitatorii din grup şi a aflat că sunt încântaţi de vizita în judeţ.
Legende căutate cu trenul
Peste 200 de turişti au venit luni din Budapesta cu o garnitură specială “Danube Express”, un tren vintage care este folosit de proprietarii firmei MÁV NOSTALGIA Ltd. Operatorul turistic spune că este pentru prima dată când aduce turişti la Deva, dar cetatea şi locurile din jur l-au convins să repete experienţa: “Vrem să facem din asta o tradiţie, vrem să venim aici în fiecare an cu turişti, să vizităm aceste locuri şi să jucăm această scenetă a meşterului Kőműves Kelemen care, prin sacrificiul nevestei sale, reuşeşte să zidească Cetatea Devei”, spune Andras Szendrey, directorul Máv Nostalgia şi organizatorul excursiei. Principala activitate a societăţii este organizarea de excursii nostalgice pe calea ferată folosind trenuri “vintage” restaurate şi pentru asta operatorul dispune de aproape 80 de diferite tipuri de vehicule, toate “interesante din punct de vedere istoric, unele foarte cunoscute în toată Europa”.
Programul călătoriilor are ca start Budapesta, de unde se pleacă către cele mai populare centre turistice din Ungaria, în orice moment al anului, dar garniturile duc turişti în toate zonele turistice din ţările “de-a lungul Dunării” din primăvară până în toamnă. “Ne place mult să vizităm diverse locuri, mai ales cele de unde pleacă legendele maghiare, iar aici ajungem în mai puţin de o zi”, declară Andras Szendrey. Balada meşterului Kelemen este una dintre legendele de bază ale mitologiei maghiare, un text arhicunoscut, care se învaţă la şcolile din Ungaria încă din clasa a cincea. Pentru a putea înălţa cetatea a cărei ziduri se surpau peste noapte, cei 12 meşteri decid că este nevoie de un sacrifiu şi aleg ca prima soţie ajunsă pe vârful dealului să fie sacrificată.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.