Investiţiile în infrastructură cresc numărul de turişti

Articolul a fost vizualizat de 2,771 ori

Investiţiile făcute în infrastructura turistică din unele staţiuni ale Văii Jiului au generat profituri mai mari pentru cabanierii şi hotelierii din zonă. Aceştia spun că încheie sezonul de iarnă cu un plus de 40-50 la sută la numărul de turişti. 

Telegondola de la Straja le-a crescut veniturile cabanierilor din staţiune

Telegondola de la Straja le-a crescut veniturile cabanierilor din staţiune

Telegondola inaugurată la jumătatea lunii decembrie în staţiunea Straja a adus aici un număr mai mare de turişti în sezonul de iarnă. Proiectul a presupus o investiţie de opt milioane de euro, telegondola făcând legătura între Lupeni şi straţiunea Straja, pe o lungime de 5 kilometri. Practic, telegondola care are 46 de gondole, fiecare cu câte opt locuri, a înlocuit vechiul telescaun. Cabanierii din zonă se declară mulţumiţi de sezonul care tocmai s-a încheiat şi adaugă că la Straja au venit în această iarnă turişti mai ales din vestul şi sudul ţării, dar au fost şi mulţi bucureşteni, care au fost dornici să scape de aglomeraţia din Poiana Braşov şi de pe Valea Prahovei, aşa că au ales să dea o fugă până în judeţul Hunedoara.

“Anul acesta ne-a mers bine ca urmare a investiţiilor făcute. Se vede, deci, că banii investiţi în turism aduc cu ei alţi bani, şi generează venituri profitabile pentru localnici. În acest sezon aş îndrăzni să spun că numărul turiştilor a fost cu 40 la sută mai mare, comparativ cu anii trecuţi”, a precizat Sanda Moroşan, reprezentanta Cabanei Edelweiss din Straja. Aceasta precizează, însă, că introducerea unui impozit forfetar le-ar pune mari probleme cabanierilor şi hotelierilor din zonă, în condiţiile în care aceştia nu au mai majorat preţurile pentru cazare şi masă din perioada 2006-2007.

Forfetarul ar anula beneficiile

Reprezentanţii unităţilor de cazare spun că abia ce au reuşit să obţină profituri mai mari, pe care intenţionează să le reinvestească pentru extinderea afacerilor sau pentru creşterea gradului de confort oferit, astfel că măsura ar contracara efectele pozitive ale investiţiilor în infrastructura turistică. Mai mult, cabanierii spun că şi-ar dori ca autorităţile să poată face mai mult pentru hunedorenii care au deschis unităţi turistice în Valea Jiului, în condiţiile în care anul acesta Compania Judeţeană de Turism nu va mai putea să suporte cheltuielile pentru participarea acestora la Târgul de Turism care va avea loc la Bucureşti la jumătatea lunii martie.

Lucrările la proiectul telegondolei care a impulsionat turismul în zona Lupeni au început în primăvara anului trecut şi fac parte dintr-un program naţional de promovare a sporturilor de iarnă. Proiectul prevede modernizarea, dar şi unirea celor şapte pârtii de schi din Straja, astfel încât în staţiune să existe o singură pârtie, lungă de 20 de kilometri. O pasarelă amplasată în centrul staţiunii ar urma să facă legătura între pârtii. Mai mult, proiectul a inclus şi amenajarea unui lac de acumulare, pentru alimentarea tunurilor de zăpadă din staţiune.

Zero investiţii, zero profit

În Parâng, în schimb, cabanierii spun că turiştii au fost mai puţini în acest sezon, “ca urmare a investiţiilor care nu s-au făcut”. Ei adaugă că foarte mulţi iubitori ai muntelui şi amatori de sporturi montane au “migrat” dinspre Parâng, unde telescaunul este vechi şi foarte încet, înspre noua senzaţie din zonă, staţiunea Vidra, aflată la o distanţă de aproximativ 40 de kilometri. Dana Lovas, proprietara pensiunii “Hope”, spune că zona Rusu, situată la baza telescaunului, nu a fost chiar atât de afectată din cauza condiţiilor oferite de transportatorul pe cablu, precum au fost cabanele din masivul montan.

“În ceea ce priveşte un impozit forfetar, acesta este de neacceptat, în condiţiile în care infrastructura este la pământ. Drumul până la poarta noastră este plin de gropi, pentru apă am fost nevoiţi să ne asociem şi să apelăm la captarea de izvoare, iar vidanjarea foselor septice o facem tot noi, pe banii noştri. Dacă statul nu ne ajută cu nimic, iar aici mă refer la investiţii în infrastructură, mă întreb cum poate avea pretenţii să ne ceară alte taxe. Turiştii urcă în Parâng cu un telescaun vechi, care se mişcă foarte încet. În acest fel petreci o jumătate de oră pe telescaun. Dacă mai eşti şi transpirat, după o tură de schi, rişti să te alegi şi cu o răceală. În plus, am înţeles că au fost perioade în care teleschiul nu a funcţionat”, declară Dana Lovas. De altfel, cabanierii hunedoreni adaugă că banii pe care îi câştigă, mai mulţi sau mai puţini, în funcţie de zona în care deţin pensiunile turistice, abia le ajung să supravieţuiască perioadelor de primăvară, respectiv toamnă, când numărul turiştilor scade considerabil.

Proprietarii de pensiuni hunedorene din zonele montane spun că, în această perioadă, capacităţile de cazare pe care le deţin sunt ocupate doar în proporţie de 10-20 la sută, iar asta doar în week-end-uri. Hunedorenii care au o afacere în domeniul turismului, dar nu au avut norocul ca aceasta să fie amplasată într-o staţiune montană sau în apropierea pârtiilor, spun că de la Revelion nu au mai avut turişti. Mai mult, unii dintre aceştia au decis să închidă pensiunile în lunile ianuarie-februarie, pentru a economisi din cheltuielile pentru utilităţi.

Cum a apărut concurenta Vidra-Transalpina

Staţiunea Vidra, situată pe Valea Lotrului, la aproape 1.400 de metri altitudine, a presupus o investiţie totală de 28 de milioane de euro. Domeniul schiabil de aici, aflat la aproximativ 40 de kilometri distanţă de Petroşani, include două gondole conectate, un telescaun, un teleschi şi un teleschi pentru copii. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de 15 luni şi a inclus amenajarea a 9 kilometri de pârtie, investiţia fiind finalizată parţial cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În viitor, coordonatorii proiectului intenţionează să amenajeze pontoane pe lacul Vidra, astfel încât turiştii să poată face aici plimbări cu barca.

About Ada Beraru