Virozele respiratorii

Articolul a fost vizualizat de 2,062 ori

În ultima perioadă, numărul cazurilor de viroze respiratorii a fost foarte mare, motiv pentru care, săptămâna aceasta, trebuie să vorbim despre ele. 

Virozele respiratorii sunt aşa-zisele “boli de sezon” şi au drept origine, după cum arată şi numele, o serie de virusuri. Trebuie făcută diferenţierea între bolile respiratorii produse de viruşi şi cele produse de microbi. Virusurile sunt mult mai mici decât microbii, au o serie de modificări la nivelul nucleului celular şi nu rezistă decât parazitând organisme vii, spre deosebire de microbi, care pot supravieţui şi pe obiecte şi îmbrăcăminte. Virusurile cele mai întâlnite în infecţiile respiratorii ale copilului sunt virusul sinciţial respirator, virusul paragripal, adenovirusurile şi enterovirusul, mai rar rinovirusul, virusul gripal şi herpesvirusul. La adult, cele mai frecvente sunt virusul sinciţial respirator, virusul paragripal, rinovirusul, virusul gripal.

Ele debutează iniţial ca un sindrom gripal sau ca un simplu guturai. La copii, virozele respiratorii fac parte din infecţiile căilor respiratorii inferioare şi reprezintă o patologie foarte frecventă în cadrul bolilor copilului, având un potenţial grav.
Simptomatologia virozelor respiratorii este complexă. În cazul copilului, iniţial, prezintă câteva zile semne de rinită, cu nas înfundat, respiraţie dificilă cu zbateri ale nărilor datorită efortului de inspiraţie, scurgeri mucoase nazale. Ulterior se instalează simptome precum tuse, respiraţii şuierate, puls accelerat, scăderea poftei de mâncare, iritabilitate, datorită respiraţiei dificile. Rapid apare febra care atinge valori cuprinse între 38.3°C şi 38.9°C, dar atât simptomele respiratorii cât şi febra sunt mai atenuate decât în infecţiile respiratorii produse de microbi.
Raceala

La adult, cele mai întâlnite simptome sunt: rinoree (nasul “curge”), lăcrimare, respiraţie greoaie, răguşeală, dureri oculare, dureri musculare, dureri în gât, dureri de cap, strănuturi frecvente, toate acestea fiind însoţite frecvent de febră sau, mai rar, de sufocare.

Diagnosticul se pune în urma examinării persoanei bolnave, dar şi pe baza testelor de laborator. Analizele de sânge pot să arate creşterea numărului de globule albe, mai ales limfocite. Radiografia pulmonară este foarte utilă. Diagnosticul specific se face pentru a determina tipul de virus, se face rapid fie din sânge, fie efectuând culturi din secreţiile nazale.

Tratamentul este complex şi a evoluat de la simpla administrare de medicaţie paliativă de tipul antitermicelor, antiinflamatorii care doar scad febra, la medicamente cu acţiune directă antivirală, sub formă de aerosoli sau în perfuzii, dar care trebuie administrate numai sub control medical.

Ce putem face noi acasă?
Băi fierbinţi la picioare cu sare, dar atenţie, că acestea nu sunt indicate celor care suferă de hipertensiune, să bem ceaiuri calde cu lămâie, ceai de scorţişoară cu miere, sunt bine venite frecţiile sau inhalaţiile cu uleiuri volatile.

În societate este indicat să evităm zonele aglomerate, să evităm trecerea bruscă de la aer cald la aer rece şi invers, să evităm consumul de lichide foarte reci sau fierbinţi, să consumăm vitamine, fructe, să ne vaccinăm antigripal, să ne spălăm pe mâini cât mai des posibil, să bem lichide.

Tags: ,

About Dr. Bianca Fărcaş