Cât de bine trăiesc hunedorenii, comparativ cu restul românilor?

O analiză făcută pe gândul.ro evidenţiază că judeţul Hunedoara se află pe locul 20 în ţară din punct de vedere al calităţii vieţii, la egalitate cu judeţul Alba. Poziţia în top a judeţelor a fost determinată de punctajul obţinut de acestea la şapte capitole: rata şomajului, salariul mediu net, contribuţia locuitorilor la economia locală (PIB per capita), speranţa de viaţă la naştere, procentul gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare, rata criminalităţii şi suprafaţa spaţiilor verzi aflate în zonele urbane.

Judeţul cu cele mai multe condamnări

Potrivit studiului, realizat pe datele existente la finele anului 2011, 369 de persoane au fost condamnate definitiv în Hunedoara la fiecare 100.000 de locuitori, cu 284 mai multe decât în Ilfov – judeţul cu cea mai scăzută rată a criminalităţii din România.

Salarii mult sub media naţională

Patronii hunedoreni îşi plăteau angajaţii, în decembrie 2012, cu un salariu mediu net de 1227 lei, cu 311 lei mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional. Totodată, sumele obţinute de către salariaţii din judeţul Hunedoara din partea angajatorilor au fost cu 925 lei mai scăzute decât cele încasate de persoanele care lucrau la acea dată pentru companii bucureştene.

Cel mai mare angajator de pe piaţa locală este Compania Naţională a Huilei, specializată în extracţia cărbunelui superior. În 2011, aceasta înregistra o cifră de afaceri de 463 de milioane de lei şi asigura locuri de muncă pentru 8.459 de persoane, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Civilizaţie peste medie

Judeţul Hunedoara se clasează pe locul cinci în topul regiunilor unde există cele mai multe locuinţe ce dispun de instalaţii de canalizare din România, după Bucureşti, Braşov, Timiş şi Constanţa, dar înainte de Sibiu sau unele dintre judeţele cu cel mai ridicat nivel de trai din ţara noastră. De asemenea, aici 82,8% dintre gospodării dispun de astfel de facilităţi, faţă de doar 67,9% în Alba.

Speranţa de viaţă

Hunedorenii trăiesc la fel de mult ca şi maramureşenii (72,9 ani), dar cu peste doi ani în plus faţă de locuitorii judeţului Satu Mare – românii cu cea mai scăzută speranţă de viaţă la naştere din ţară (de 70,5 ani) şi cu aproape trei ani mai puţin decât bucureştenii – românii care se bucură de cea mai lungă viaţă, potrivit datelor Statisticii.

Extreme naţionale în nivel de trai

Marea surpriză a clasamentului o reprezintă poziţia pe care s-a clasat Capitala. În ciuda aşteptărilor, Municipiul Bucureşti nu este cel mai bun loc din România în care să trăieşti. Acesta a pierdut prima poziţie a podiumului în faţa “motorului economic” din vestul ţării – judeţul Timiş.

Mai mult, cu toate că Timişul nu a obţinut punctajul maxim la niciunul dintre indicatorii luaţi în calcul, judeţul a reuşit să devanseze Capitala – regiune “campioană” la cinci dintre cele şapte aspecte analizate. Diferenţele însă nu au fost mari. A contat însă diferenţa enormă existent la capitolul rata criminalităţii.

Scorul obţinut de Bucureşti a fost de doar 5 puncte (339 condamnări la 100.000 de locuitori), faţă de Timiş – 33 de puncte (163 de condamnări la 100.000 de locuitori). Timişul a câştigat şi datorită punctajului mai bun obţinut la rata şomajului faţă de Capitală.

Pe ultima poziţie a topului s-a clasat judeţul Vaslui, care a obţinut cele mai multe puncte la rata şomajului, de 6,85%, cu un punct procentual peste media naţională. Judeţul este codaş în ceea ce priveşte productivitatea locuitorilor săi, de două ori mai mică decât media naţională.