Competiţia în industria energetică este scurtcircuitată

A trezit multe controverse hotărârea de guvern “pentru siguranţa alimentării cu energie electrică”. În esenţă, documentul sparge crusta de concurenţă formată de puţin timp pe piaţa energetică din România. Hotărârea garantează piaţă de desfacere şi prioritate absolută centralelor termoelectrice, în speţă Electrocentrale Mintia, în faţa altor producători cu mult mai competitivi la preţul final al MW-ului oferit, cum ar fi Hidroelectrica sau Nuclearoelectrica.

Documentul spune clar: “Se acordă acces garantat la reţelele electrice pentru energia electrică produsă de centrala termoelectrică Mintia aparţinând Complexului Energetic Hunedoara, care să asigure funcţionarea continuă a acesteia la o putere medie electrică de cel puţin 200 MW”. Mai mult chiar, în act se arată că, pentru menţinerea nivelului de siguranţă a sistemului electroenergetic naţional, “Hunedoara are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi sistem la o valoare a puteriii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de ANRE”.

Prima întrebare pe care şi-o poate pune un analist economic este dacă nu cumva a înnebunit Guvernul. Adică care este ghişeftul de a impune pe piaţă un operator energetic care produce energie la un cost de 271de lei/MWh, în detrimentul unor producători care au un cost de producţie de 140 de lei/MWh, şi am numit Nuclearoelectrica, sau chiar 125 de lei/MWh, în cazul Hidroelectrica.

Dincolo de retorica festivistă a ministrului Energiei, Constantin Niţă, în care se vorbeşte de fuziunea (?!) dintre termocentrale şi hidrocentrale în România, adevărul este mult mai vulgar. Pur şi simplu, lăsată să se descurce singură, Electrocentrale SA Mintia ar fi strivită de concurenţă şi s-ar închide în deficite financiare astronomice. Ca un ou fierbinte în mâna Guvernului, această entitate energetică trebuie privatizată rapid, laolaltă cu tot ce înseamnă Compania Energetică Hunedoara. Oricât ar părea de impresionantă din afară, o termoncentrală moartă financiar şi tehnologic nu atrage pe nimeni.

Gestul Guvernului este, prin urmare, un paleativ de moment, care permite termocentralei de la Mintia să păstreze aparenţele plutirii pe linie în ipoteza unei privatizări “de urgenţă”. Ca alternativă, închiderea unei astfel de unităţi avea, dincolo de impactul economic, un impact politic devastator. Şi ăsta e lucrul pe care actualii guvernanţi vor să-l evite cu orice preţ.