Hunedoara, între previziunile de la 1911 şi realitate

Articol scris de Ciprian Iancu şi Cristina Bodó

Un gazetar maghiar reuşea, în urmă cu mai bine de 100 de ani, să anticipeze dezvoltarea economică şi socială a Hunedoarei. Multe dintre afirmaţiilei făcute într-un articol publicat în “Almanah al comitatului Hunedoara” la 1911 şi semnat de inspectorul şcolar Dénes Károly sunt frapant de apropiate de realitatea ultimelor două-trei decenii. Autorul a reuşit să vadă înainte de vreme combinatul siderurgic de la Hunedoara, sau “alipirea” Petrilei de Petroşani. Sunt însă şi detalii în care, fără voia lui, a dat greş. De exemplu, spunea că Deva şi Hunedoara vor fi unite printr-o linie de tramvai. Autorităţile locale încă discută pe tema unei linii de troleu, tramvaiul fiind deja un mijloc de transport învechit.

La 1930, Deva începea deja să arata aşa cum o descria Dénes Károly cu vreo 20 de ani mai devreme

“În prezent, comitatul Hunedoara este un teritoriu neexploatat, atât din punct de vedere economic cât şi cultural. Câte comori, câte valori mai zac nefolosite în comitat! Aici este un teritoriu larg pentru dezvoltare. Nici frumuseţile naturale nu sunt cunoscute. Comitatul Hunedoara stă în faţa unui viitor frumos. Dacă fiecare factor este implicat cu maximum de energie, ambiţie şi entuziasm, comitatul Hunedoara, din punct de vedere economic şi cultural, va putea ajunge printre primele comitate”. Aşa îşi începe articolul inspectorul şcolar, publicat în almanahul de la 1911, an în care Hunedoara era parte a Imperiului Austro-Ungar.

O Vale înfloritoare

Pe atunci, cărbunele din Valea Jiului era considerat principalul motor economic al zonei. “Peste 100 de ani Petroşani se va uni cu vecinele Petrila şi Livezeni şi devenind oraş de rang superior, cu cei 100 000 de locuitori, va deveni centrul întregii văi. Pe străzile sale vor circula tramvaie; se vor construi clădiri impresionante; în teatrul său se vor ţine spectacole tot anul; vor creşte din pământ mari complexe comerciale, depozite, locaţii pentru magazine, restaurante, cafenele.

La hornurile ce scot fum ale minelor, se vor adăuga uriaşele hornuri ale diferi-telor întreprinderi industriale. Mii de turişti vor urca din Petroşani în măreţii munţi Parâng şi vor merge în foarte frumosul pas Surduc. Până atunci se va construi linia principală dintre Budapesta – Deva – Hunedoara – Haţeg – Petroşani – Pasul Surduc şi România, iar Petroşani va fi punctul principal al drumului de circulaţie spre Galaţi”, îşi imagina Dénes Károly. Dacă lucrurile ar fi mers normal, Petroşaniul şi Petrila ar fi avut azi 100.000 de locuitori şi toate cele prevăzute de el s-ar fi realizat. Problema este însă că statul român nu a mai investit în tehnologii de minerit, alte surse de energie au câştigat teren, iar puţine mine din Valea Jiului mai funcţionează, singura lor speranţă fiind o eventuală investiţie privată masivă. În ce priveşte populaţia, Petroşaniul şi Petrila adunau în 1992 circa 80.000 de locuitori. Acum Petroşaniul are vreo 34.000 de locuitori, iar Petrila 21.000.

În acelaşi articol, autorul îşi mai imagina că Parângul va deveni o zonă turistică extrem de solicitată, însă n-a fost să fie nici de data asta. Investiţiile demarate în urmă cu câţiva ani sunt blocate şi nu se întrezăresc şanse mari de a fi reluate prea curând. Un monoliner care să urce turiştii în Retezat până la Zănoaga, unde aceştia să fie aşteptaţi de un hotel mare, este însă, din fericire pentru adevăraţii iubitori ai muntelui, o previziune neadeverită a inspectorului şcolar ce s-a încumetat să scrie un articol vizionar, într-un almanah din 1911.

A anticipat “telecabina” lui Mircia

Dénes Károly nu a dat însă greş cu mono-linerul imaginat pe Cetatea Devei şi era cât pe ce ca prezicerea sa să se adeverească întru totul, adică sus, pe cetate, turiştii să fie aşteptaţi într-un restaurant modern, cu o zonă de belvedere. În 2006, imediat după ce a reuşit să dea în folosinţă mono-linerul actual, Primăria Deva avea un asemenea plan. Nu a reuşit să-l ducă la îndeplinire din cauză că regulile s-au schimbat: cetatea este monument istoric, iar acest gen de intervenţii pe monumente sunt acum extrem de limitate. Gazetarul a prevăzut şi explozia imobiliară din perioada 2000 – 2008, din Deva.

“Pe dealurile cu vii, milionarii deveni îşi vor construi vile şi vor locui acolo (Cartierul “Viile noi” apăruse încă de pe vremea comuniştilor, iar după 2000 zonele Archia şi Zăvoi s-au umplut de case de 200.000 de euro “bucata” – n.r.). Oraşul va fi străbătut de tramvai. Gospodinele nu vor avea de ce să se plângă, deoarece îşi pot cumpăra alimentele ieftine şi bune în complexele comerciale din diferite puncte din oraş. În diferite părţi ale oraşului se vor înfiinţa parcuri, iar acolo vor fi ridicate statuile bărbaţilor renumiţi din istoria comitatului Hunedoara. Muzeul îşi va găsi locul într-un palat strălucitor, iar oameni de ştiinţă din toată lumea vor veni să admire rarităţile de aici (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane este găzduit şi acum de Palatul “Magna Curia” – n.r.). Toate autorităţile îşi vor găsi loc în palate frumoase…”.

Hunedoara, peste aşteptări

La 1911, Dénes Károly credea că Sarmizegetusa va deveni un oraş în adevăratul sens al cuvântului, a cărui economie să fie axată pe turism. Asta în special datorită monumentelor romane de aici. S-a înşelat. Sarmizegetusa a rămas la stadiul de comună, iar din monumentele romane nu s-a reconstituit mai nimic, din contră. Aşteptările sale au fost însă întrecute de Hunedoara: “În Pădurenime se va găsi o cantitate nemăsurată de fier, care va ridica Hunedoara la un nivel de dezvoltare nebănuit. Aici, fierul nu va fi doar topit, ci şi prelucrat în diverse feluri. Aici vor pune şi arsenalul, aici se vor face şinele de oţel şi podurile uriaşe care se vor construi peste râurile mari. 30 – 40 000 de locuitori vor locui în oraş, al cărui frumos castel va întâmpina străinii complet restaurat. Pentru a distra străinii se vor construi teatrul, hotelurile şi restaurantele. Lumea va admira bisericile sale frumoase şi clădirile publice. Între Deva şi Hunedoara, la fiecare 10 minute, va circula un tramvai”. Hunedoara a tins spre 100.000 de locuitori, în anii ‘80. Acum mai are doar 50.000. Castelul nu este nici acum restaurant complet, iar oferta hotelieră este încă destul de limitată.

“Teatrul” amintit în articolul de la 1911 se chinuie să iasă dintr-o altă perioadă lungă de amorţeală, iar tramvaiul “din 10 în 10 minute” spre şi dinspre Deva este o idee discutată serios în anii ‘70, dar nerealizată. Se circulă spre Deva, dar din 20 în 20 de minute, cu autobuze, până la ora 20:00. Se mai întâmplă ca programul să nu fie respectat întocmai, mai ales seara şi duminica.

Conurbaţia şi Aqualandul au fost anunţate la 1911

Autorul maghiar era convins că în 2011 Deva şi Simeria vor fi deja alipite. Iată cum s-a transpus cu 100 de ani în viitor şi “constata”: “Deva şi Simeria deja s-au contopit. Acest lucru este realizat de lanţul a numeroase puncte industriale, diferite fabrici, înghiţind Sântuhalmul şi Sântandreiul. La fabrica de maşini vor lucra deja 10.000 de muncitori, iar la fabrica de conserve, datorită înfloririi agriculturii în judeţ, vor lucra tot mii de muncitori. Nu se vor produce doar conserve de legume şi fructe, ci şi cele mai bune conserve de carne. Consumatorii vor fi, în primul rând, numeroşii muncitori din comitat, dar şi străinătatea, pieile vor fi prelucrate în uriaşe fabrici de piele, iar lângă ele vor funcţiona fabrici de încălţăminte. Blănurile, lâna se vor prelucra în fabrici diferite, obţinându-se pălării, haine. Lemnul pădurilor va fi transformat în hârtie aici. În depozitele uriaşe, care se vor afla de-a lungul Mureşului deja navigabil, se va strânge o cantitate uriaşă de alimente, de aici hrănindu-se tot comitatul Hunedoara.

Peste Mureş se vor face numeroase poduri, ca partea de oraş construită peste Mureş să poată fi uşor accesibilă. Oraşul în sine se va înfrumuseţa. Se vor construi bulevarde – din cartierul Ceangăi până sub Dealul Cetăţii, de la gară până la poalele munţilor (…) Frumoasele sale biserici îi vor primi pe cei de diferite credinţe. Teatre frumoase şi mari vor distra publicul. Baia sărată ce se construieşte la poalele dealului cetăţii va atrage mii de turişti. Iar pentru marele public se va face baie cu aburi”.

Coincidenţă sau nu, dar “marele public” are vreo şase feluri de saună la dispoziţie în cadrul Aqualandului inaugurat relativ recent, Deva şi Simeria aproape că s-au contopit, iar “fabrica de maşini” este astăzi fabrica de cablaje auto. Totuşi, Mureşul nu este navigabil, iar dezvoltarea Devei spre Mureş nu este posibilă din două motive: autostrada a aruncat deja poduri peste marele râu, dar de la est la vest, nu de la sud la nord, limitând aria de extindere, iar, în plus, parte din terenuri nu se pretează la a suporta construcţii.

Alte previziuni adeverite, total sau parţial

• “Şi uzina de fier a Călanului va lua avânt uriaş. În fabrica sa vor lucra 10 000 oameni. Şi băile sale vor fi frumos amenajate, şi acolo se va distra publicul obosit al comitatului” – combinatul de la Călan a avut un maxim de 9.000 de angajaţi, dar acum e la pământ.
• “Săcărâmb îşi va pierde importanţa ca centru minier, dar ca loc de petrecut concediu va fi de rang întâi” – după al Doilea Război Mondial mineritul de la Săcărâmb s-a stins, însă în ultimii 15 ani casele de vacanţă au început să apară.
• “Simeria va apărea ca oraşul de fabrici al Devei, iar pe aici va trece traficul imens dinspre sudul judeţului – căbune, fier – şi cel al alimentelor şi produselor industriale. Atelierul său de căi ferate va avea de 10 ori mai mulţi muncitori decât acum, iar casele muncitorilor se vor construi spre Deva. Şi diferitele zone industriale se vor întinde spre Deva” – dezvoltarea industrială a oraşului Simeria a avut loc chiar mai devreme decât prevedea autorul articolului, la fel ca şi în cazul Hunedoarei.
• “Vaţa de Jos va fi o staţiune modernă şi vor veni străini de departe pentru a-i utiliza valoroasele ape. Şi toată lumea va fi uimită, admirând băile, hotelurile şi parcurile aflate într-un peisaj de pictură” – Vaţa de Jos a fost odată deschisă publicului, altă dată folosită doar cu circuit închis de către angajaţi ai MApN, ori Romtelecom.
• “În Deva va fi facultate şi academie comercială, deoarece Clujul nu va putea primi pe toţi tinerii din comitatul Hunedoara” – dezvoltarea universitară a Devei este încă în stadiu incipient.