Sport – La firul ierbii: Performanţa Petrolului

O performanţă – cam aşa am putea interpreta rezultatul obţinut de ploieşteni în deplasarea de la Bucureşti, de pe “Naţional Arena”, unde au întâlnit viitoarea campioană a ţării, Steaua. Până la acest meci, elevii lui Laurenţiu Reghecampf nu pierduseră niciun punct pe propriul teren (impropriu spus, pentru că multe partide nu s-au mai disputat în Ghencea), toţi adversarii plecând cu tolba goală. Şi pentru că despre această partidă se spunea că va fi una disputată de cele mai în formă echipe ale momentului din liga lui “Mitică”, am făcut o excepţie şi am vizionat cele 90 şi ceva de minute în faţa televizorului.

În ultima vreme am cam renunţat să mai privesc meciuri din campionatul intern, motivele fiind destule.

Nu a fost un joc care să ne dea pe spate, aşa cum am văzut duminică, un Tottenham – Manchester City, de exemplu, dar a fost un spectacol agreabil, cu patru goluri, încheiat, până la urmă, cu un rezultat echitabil. Spectacol a fost şi în tribune, acolo unde au fost prezenţi vreo 35.000 de spectatori, ceea ce arată clar că Steaua este gruparea cu cei mai mulţi suporteri din ţară.
Nici “lupii galbeni” nu au fost mai prejos, luând cu asalt tribunele elegantului stadion.

Referitor la joc, steliştii mi s-au părut obosiţi, partidele din Europa League lăsând urme. “Roş-albaştrii” sunt siguri de cel de-al 24-lea titlu, şi poate şi de aceea au mai scăzut din turaţie. Au condus în două rânduri, ambele goluri fiind înscrise de la punctul cu “var”, dar petroliştii au avut puterea să revină de fiecare dată şi să egaleze, chiar dacă a doua oară au făcut-o prin autogolul lui Chiricheş, jucător monitorizat de mari cluburi din Europa.

Interesant podiumul de la această oră, în care Steaua este o obişnuită a locurilor fruntaşe. În schimb, lupta pentru locurile doi şi trei se pare că se va da între Astra, Pandurii şi Petrolul, în timp ce Dinamo, CFR (campioana en titre) şi Rapid vor rămâne pe dinafară. Într-un fotbal românesc care se zbate în mediocritate, iar criza financiară a multor cluburi este tot mai vizibilă. Iar strategia de redresare a sportului rege pare a lipsi cu desăvârşire din planurile lui Mircea Sandu şi Mitică Dragomir. Care conform zicalei româneşti: “şi-au trăit traiul şi au mâncat mălaiul”. Cu vârf şi îndesat.