Manualele se schimbă, din nou

Noile programe şcolare şi noile manuale vor fi adoptate, după estimările specialiştilor, la anul sau pe parcursul următorilor doi ani. Directorii şcolilor, învăţătorii şi profesorii speră să lucreze după programe mai aerisite şi manuale cât mai coerente, care să-i ajute în munca lor cu cei mici. 

Noile manuale şi programe şcolare se doresc a fi mai simple şi mai practice

150 de învăţători şi profesori au participat zilele trecute la cursurile de formare continuă din programul intitulat “Coordonate ale unui nou cadru de referinţă al curriculumului naţional”. Cursurile au fost organizate la Casa Corpului Didactic din Deva. Persoanele participante la aceste instruiri vor deveni, după încheierea cursurilor, persoane-resursă pentru şcolile hunedorene, în implementarea noului curriculum naţional, a noilor programe şcolare şi a noilor manuale ce urmează să fie adoptate după estimările specialiştilor, în următorul an sau în cel mult doi ani, în învăţământul preuniversitar românesc”, explică directorul Casei Corpului Didactic, Adriana Almăşan.

Elevii nu ştiu să aplice teoria în viaţă

Cursurile s-au desfăşurat în două centre de formare, la Deva şi Petroşani, şi au cuprins prezentări, ateliere de lucru şi demonstraţii susţinute de formatorii naţionali pentru judeţul Hunedoara. Dascălii au învăţat câte ceva despre organizarea învăţării pe bază de competenţe, organizarea modulară a conţinuturilor disciplinelor şcolare, dar şi despre promovarea strategiilor specifice învăţării centrate pe elev. “Rezultatele obţinute de elevii români la testele internaţionale demonstrează că aceştia nu sunt învăţaţi să aplice cunoştinţele dobândite în şcoală la situaţii cotidiene, să rezolve diferite tipuri de probleme elaborând soluţii originale, să gândească corelativ, să justifice şi să argumenteze o poziţie adoptată, să gândească critic şi nici să adopte decizii pertinente”, recunoaşte Adriana Almăşan. Aceasta adaugă că, noile programe promovează o învăţare activă (prin care elevul este direct implicat în rezolvarea de sarcini şi probleme reale), socială (care promovează colaborarea între elevi şi responsabilă), iar elevul are posibilitatea de a-şi formula obiective şi stabili priorităţi educaţionale, devenind astfel responsabil pentru propria învăţare.

Profesorii speră că materia va fi “mai aerisită”

Reprezentantul Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Hunedoara (SIP), Paul Rusu, spune că elevii nu vor fi neapărat afectaţi negativ de noile modificări. „Elevii merg la şcoală ca să înveţe, iar Ministerul Educaţiei şi experţii acestuia au stabilit necesitatea schimbării unor conţinuturi. Am participat şi noi, cu experţi de-ai noştri, şi s-au făcut observaţii şi din punctul nostru de vedere, privind – de exemplu – acurateţea formulării unor termeni sau, în legătură cu modul de organizare a învăţământului profesional, pentru care s-au aprobat de curând planurile cadru. Noi am cerut ca învăţământul să înceapă din clasa a noua, pentru ca acesta să aibă continuitate. Însă, per ansamblu, aceste schimbări erau necesare pentru că totul este în schimbare, iar asemenea modificări nu au mai fost făcute de foarte mult timp”, explică Paul Rusu. Directorul Colegiului Tehnic „Matei Corvin” din Hunedoara, Claudiu Voinia, spune că speră ca programa să fie mai aerisită, aşa cum îşi doresc toţi elevii.

„Poate şi eu, şi dumneavoastră aţi constatat de-a lungul vieţii că am fost nevoiţi să învăţăm în şcoală tot felul de lucruri, care nu ne-au folosit niciodată, mai apoi, în viaţă. Învăţământul nostru este orientat prea mult pe teorie, de aceea rezultatele elevilor la testările internaţionale gen PISA nu sunt prea bune. Ori, acum exact asta vrem: copiii să înveţe lucruri pe care să le poată aplica ulterior în situaţii reale, de viaţă. În plus, ar trebui ca şcoala profesională să înceapă din clasa a IX-a şi nu dintr-a X-a, aşa cum se întâmplă acum. Astfel nu ar mai fi nevoie de reorganizarea claselor. Oricum, învăţământul profesional nu se poate face cu explicaţii la tablă, ci este nevoie de ateliere şi material didactic, astfel încât tinerii să poată face cu adevărat ucenicie. În alte ţări din Europa, la clasele de mecanici auto, cum avem şi noi, orice tip de maşină nou fabricat este trimis către şcoli, ca să se facă pregătirea copiilor. Nu poţi învăţa o meserie decât lucrând: «learning by doing» («înveţi făcând» – n.r.), cum spun englezii”, afirmă Claudiu Voinia.

Cursurile pentru profesori vor continua şi în perioada următoare, pe platforma de e-learning, deschisă special pentru ca dascălii să fie pregătiţi pentru noile programe şi manuale. În prezent, în proiect sunt cuprinse, la nivel naţional, peste 8.000 cadre didactice, dar, până la momentul implementării noului curriculum şcolar, toţi învăţătorii şi profesorii vor parcurge aceste cursuri de formare.