Roboţi made in Hunedoara

Câţiva studenţi de la Facultatea de Inginerie din Hunedoara au reuşit să impresioneze juriul unuia dintre cele mai puternice concursuri de robotică şi automatizări organizate la noi în ţară. Ei au câştigat marele premiu la secţiunea de robotică a concursului iTEC desfăşurat la Timişoara. 

La întrecere au fost invitate mai toate universităţile cu profil tehnic din ţară însă, până la urmă, procedurile de înscriere, care durează o lună, poate chiar mai bine, au fost parcurse până la capăt doar de unităţi de învăţământ superior din vestul României.

Pentru studenţii hunedoreni reuşita de la Timişoara este mai mult decât mulţumitoare, mai ales că, până acum, nu au mai participat la niciun concurs de gen. “Avem un grup de studenţi minunaţi, care constituie «nucleul» echipei. Este vorba despre Daniel Dănescu, Victor Bănuţ şi Andrei Tamaş. Sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac şi, pentru că sunt în an terminal, pregătindu-se pentru licenţă, au mai mult timp să vină în laboratorul de automatizări şi robotică”, spune profesorul – coordonator al echipei, dr. Gelu Ovidiu Tirian.

Reuşită completă

Robotul care poate face ordine într-un mini-depozit ştie şi să scrie

Echipa FIH a reuşit să câştige toate cele patru probe: labirint, scris, sumo şi freestyle. În proba de labirint, roboţii trebuiau să urmeze cât mai repede calea de ieşire dintr-un labirint desenat de utilizatori, fără să lovească marginile culoarelor. La cea de scris, micuţele maşinării aveau de scris două cuvinte în mai puţin de cinci minute. Aici programarea rapidă a roboţilor este, de fapt, cheia reuşitei. La proba de “sumo”, roboţii imită, oarecum, lupta din ringul sportului cu acelaşi nume, iar la free-style, fiecare robot trebuie să arate cât de talentat este. “La proba de labirint robotul nostru a scos un timp ce a uimit asistenţa: doar 19 secunde. La cea de scris noi am fost singurii care au reuşit să-şi programeze robotul şi să-l facă să scrie cuvintele cerute în mai puţin de cinci minute”, spune profesorul Ovidiu Tirian. Şi celelalte două probe au fost adjudecate tot de echipa hunedoreană. Un mic roboţel cu “cuplu” mare în roţi a câştigat proba de sumo, iar alţi doi au impresionat în proba de free-style. Mai întâi, “robotul de linie”, un dispozitiv ce urmăreşte o linie trasată pe un fundal de altă culoare, apoi un braţ robotic ce poate face ordine, încărca şi descărca la nesfârşit, un depozit miniatural.

Performanţă cu bani puţini

Pentru Victor şi Andrei posibilităţile de dezvoltare profesională sunt, acum, mai importante decât banii

La prima vedere, roboţeii făcuţi la Facultatea de Inginerie Hunedoara nu par cu nimic mai presus decât cei pe care-i vedem pe Discovery ori pe Nat Geo. Dacă se analizează însă resursele cu care studenţii hunedoreni reuşesc să creeze dispozitive comparabile cu cele din documentarele TV, lucrurile se schimbă. Laboratorul de automatizări şi robotică al Facultăţii de Inginerie Hunedoara a fost dotat cu strictul necesar după ce facultatea a câştigat o finanţare de 150.000 de euro din partea Ministerului Educaţiei. Banii au mers spre secţiunea de automatizări. Alţi 150.000 de euro ar fi trebuit să apară tot în urma unui proiect depus la MEC, însă, fără explicaţii foarte clare, suma nu a mai ajuns la facultatea hunedoreană, aşa că partea de robotică a laboratorului a rămas fără dotările minime necesare pentru performanţă. Studenţii se descurcă însă cumpărând diversele piese de care au nevoie de pe Internet. Bugetele nu sunt deloc generoase, dar profesorul – coordonator spune că el şi echipa lui primesc mereu sprijin din partea conducerii facultăţii: “Un senzor simplu costă cel puţin 70 de lei. Un servomotor e între 50 şi 150 de lei. O placă de dezvoltare pleacă de la 400 de lei, ca preţ. Avem însă mare noroc că suntem sprijiniţi de domnul Caius Pănoiu, decanul facultăţii”.

Idei utile

Cu bani puţini dar cu multă pasiune, studenţii hunedoreni reuşesc să facă mici minuni tehnice

Colecţia de roboţei a FIH mai cuprinde şi un dispozitiv mobil cu braţ, asemănător cu cele folosite de armata americană pentru identificarea bombelor artizanale, ori recunoaştere terestră. Dezvoltarea şi producerea lui nu a costat însă milioane de dolari, precum în cazul celor văzute la ştiri, ori în filme, ci doar muncă şi multă inteligenţă. De faptul că studenţii de la Hunedoara pot veni cu soluţii tehnice mai ieftine şi la fel de eficiente şi-au dat seama deja şi câteva companii din domeniul roboticii şi automatizărilor, companii care dau semne că vor să lege o colaborare cu facultatea de inginerie: “Deşi nu cred că mai era nevoie, la Timişoara am reuşit să arătăm încă o dată că şi la Hunedoara este o facultate de inginerie în care se poate face şcoală cu rezultate bune şi foarte bune. În general, companiile din domeniul automatizărilor sunt interesate să sprijine facultăţile din domeniu deoarece doresc ca apoi să aibă de unde alege tineri angajaţi foarte bine pregătiţi. Suntem însă abia în faza primordială a unei asemenea relaţii de colaborare, motiv pentru care nu aş dori să dau şi nume de companii”, explică dr. Gelu Ovidiu Tirian.

Dezvoltarea personală, mai importantă decât banii

Toţi cei trei membri de bază ai echipei de robotică de la FIH se pregătesc pentru examenul de licenţă. Toţi vor să urmeze şi un masterat în domeniu. Când vine vorba de joburi însă, lucrurile se complică. La ora actuală, aglomerarea urbană Deva – Hunedoara (ce adună 100.000 de locuitori) nu reuşeşte să le facă o ofertă bună. Marile oraşe, zone în care activează companii din domeniu, ar putea fi o ţintă pentru ei. Victor şi Andrei spun că între o ofertă de 1.000 de euro din ţară şi una de 3.000 de euro din străinătate ar alege-o în pe cea care le oferă posibilităţi de dezvoltare personală mai bune. “La vârsta noastră banii nu sunt chiar pe primul loc. În acest moment al vieţii contează mult mai mult felul în care reuşeşti să te dezvolţi profesional şi personal”, explică Victor, iar Andrei îl susţine. Daniel Dănescu priveşte lucrurile un pic diferit: “Ştiu din experienţe de-ale prietenilor mei că, dacă vrei să dezvolţi un proiect aici, la Hunedoara, dar şi în alte părţi ale ţării, te loveşti de birocraţie şi de tot felul de oameni care nu te ajută cu nimic. Dacă aş avea de ales între un job cu 1000 de euro în România şi unul de 3000 de euro în străinătate, aş alege a doua variantă fără să stau prea mult pe gânduri. Mai stau însă în ţară trei – patru ani, maximum”.

Video: cum funcţionează roboţii creaţi de studenţii FIH