Căldura reactivează pericolul căpuşelor

Mii de hunedoreni intenţionează să îşi petreacă vacanţa de 1 Mai şi Paşte în natură, la “iarbă verde”. Autorităţile, însă, ne reamintesc că există un pericol care ne pândeşte din iarbă: căpuşele, care pot genera encefalită.

“Atacurile” de căpuşă sunt relativ uşor de prevenit: haine deschise la culoare, verificarea pielii la interval de câteva ore şi, eventual, un spray cu dietiltoluamidă

Medicii spun că encefalita de căpuşe, spaima sezonului estival de anul trecut, este cauzată de de un virus transmis de mica insectă. „Principalele gazde sunt rozătoarele mici, omul fiind gazdă accidentală. Animalele mari sunt şi ele gazde de hrănire a căpuşelor, dar nu joacă rol în menţinerea virusului. Transmiterea lui se face pe cale cutanată, prin muşcătura de căpuşă infectată, pe cale digestivă, prin consum de lapte şi produse lactate neprelucrate termic provenite de la animale parazitate de căpuşe infectate, sau pe cale respiratorie sau digestivă, prin inhalarea sau ingestia accidentală a prafului cu dejectele sau resturile uscate ale căpuşelor infectate. Transmiterea infecţiei de la omul infectat la noi gazde sau transmiterea interumană este neobişnuită, dar poate fi posibilă transmiterea verticală de la mamă la făt”, explică medicul Cecilia Birău, director adjunct în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara.

Cum evităm căpuşele?

Doctoriţa recomandă evitarea, pe cât posibil, a zonelor infestate cu căpuşe. Dacă totuşi ieşim în parc sau pe câmp, este bine să purtăm haine de culori deschise, care să protejeze braţele şi picioarele. Culoarea deschisă ajută, prin contrast, la identificarea uşoară a căpuşelor. „Se recomandă, de asemenea, purtarea pantalonilor lungi, tricouri, bluze sau cămăşi cu mâneci lungi şi este indicat ca încălţămintea să nu fie prevăzută cu decupaje. Hunedorenii pot aplica la intervale repetate, de cel mult trei ore, un spray repelent pentru insecte (cu dietiltoluamidă) pe pielea expusă (mâini, braţe, antebraţe, ceafă) sau a unui insecticid (cu permetrin) pe pantaloni, manşete, ciorapi şi pe mâneci. În cazul unei activităţi lucrative sau recreative într-o zonă cu risc, cu animale care pot fi parazitate de căpuşe şi cu arbuşti şi vegetaţie bogată, recomandăm examinarea la câteva ore a întregii suprafeţe a corpului, fără a neglija zonele cu păr, pentru a observa căpuşe ataşate de piele”, precizează medicul Cecilia Birău. Căpuşele se pot ataşa şi fixa oriunde pentru a se hrăni cu sânge, fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii.

Ce facem dacă am fost muşcaţi?

Pentru îndepărtarea căpuşelor trebuie să mergem imediat la un cabinet medical. Căpuşele se scot imediat, evitând strivirea acestora. De regulă căpuşele sunt foarte mici, fiind în stadiul de larvă, sau de nimfă. Ele se scot cu o pensetă aplicată cât mai aproape de piele, astfel încât să se evite rămânerea de părţi ale aparatului bucal al căpuşei în piele. Când se îndepărtează căpuşele, mâinile trebuie protejate cu mănuşi, ori cu părţi din îmbrăcăminte, cu o pânză sau tifon. Zona afectată după extragerea căpuşei trebuie spălată cu apă şi săpun şi dezinfectată zona cu spirt sau aplicat un unguent antibiotic cu spectru larg. Dacă pe piele vă apare o pată roşie de peste 5 centimetri diametru, care se extinde în inele concentrice, iar aceasta este însoţită de stare de rău, dureri musculare, febră, dureri de cap, senzaţie de ceafă şi gât înţepenit, dureri la nivelul articulaţiilor, trebuie să mergeţi la doctor imediat.

Noi îmbolnăviri în fiecare an

Anul trecut, în urma mediatizării cazurilor grave de persoane infectate cu spirochetul Borrelia Burdogferi şi afectate de boala Lyme, hunedorenii au intrat în panică. Sute de persoane s-au prezentat la spital, în urma înţepăturilor de căpuşă. Medicii recunosc că, fără a intra în panică, un comportament preventiv este ideal. Cu toate acestea, numărul hunedorenilor depistaţi ca fiind afectaţi de boala Lime este de numai câteva persoane anual. În judeţul nostru frecvenţa îmbolnăvirilor depistate este de 2 cazuri la 100.000 de locuitori, judeţul nostru situându-se la acelaşi nivel cu media naţională. Medicii avertizează, însă, că numărul celor afectaţi s-ar putea să fie mai mare, doar că hunedorenii care ar putea să poarte spirochetul în sânge nu sunt conştienţi de acest lucru. Statisticile arată că grupele de vârstă cele mai afectate au fost 5-9 ani şi 60-69 de ani.

Potrivit datelor oficiale, persoanele din mediul urban au fost mai afectate decat cele din mediul rural, însă acest aspect este dat cel mai probabil de faptul că orăşenii merg la doctor imediat ce au fost înţepaţi, în timp ce locuitorii zonelor rurale nu prea bagă în semă înţepătura căpuşelor. Ideal ar fi ca primăriile hunedorene să folosească în zonele de risc (parcuri, zone verzi des frecventate) substanţe acaricide, pentru a ne proteja de spirochetul periculos. Este bine să ştiţi că, dacă aţi fost înţepat de o căpuşă, iar în primele trei zile de la înţepătură aveţi simptome de gripă, aţi putea să fi contactat bacteria Borrelia Burdogferi. Din nefericire, în unele cazuri – când persoana ignoră înţepătura – diagnosticul corect poate fi pus abia când apar complicaţii.