Ordinul 692, publicat în Monitorul Oficial din 30 mai, stabileşte că handicapul grav se acordă pentru întârzierea mintală profundă, cu un coeficient de inteligenţă sub 25. Organizaţiile neguvernamentale care apără drepturile persoanelor cu handicap mintal susţin că aceste modificări sunt, de fapt, nişte abuzuri, prin care se încalcă în mod vizibil dreptul la demnitate al persoanelor cu dizabilităţi. Reprezentanţii Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi consideră că noul ordin de încadrare în grad de handicap a persoanelor cu dizabilităţi înseamnă, de fapt, “condamnare la moartea socială”.
Ei susţin că modalitatea în care instituţiile statului şi factorii de decizie au înţeles să reglementeze problematica dizabilităţii în România, fără consultarea asociaţiilor din domeniu şi a coaliţiilor care apără drepturile acestor persoane, este revoltătoare. Preşedinta Centrului, Mădălina Turza, spune că „stabilirea criteriului IQ sub 25 pentru acordarea gradului grav şi instituirea dreptului de însoţitor la persoanele cu vârste peste 18 ani reprezintă un atac direct la o viaţă decentă a acestor persoane. Cu alte cuvinte, legiuitorul a înţeles că o persoană cu un IQ 26 este independentă şi nu necesită suportul unui însoţitor”. Mădălina Turza adaugă că nici la un coeficient 50 o persoană nu este capabilă să se îmbrace şi să mănânce singură.
La evaluare contează toţi parametrii funcţionali
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, Ionela Lazăr, spune că prevederile acestui Ordin se vor aplica în exclusivitate cazurilor noi, doar la evaluarea persoanelor adulte (deci la încadrarea iniţială într-un grad de handicap), nu şi la reevaluare. “Pentru adulţii care au gradul stabilit şi se prezintă la Serviciul de Evaluare, la revizuirea gradului, aceste criterii medicale nu se aplică. Acesta este un aspect care va linişti foarte multe mămici şi persoane care au în familie o persoană cu grad de handicap. Cel de-al doilea aspect, foarte important, este faptul că, întotdeauna, la evaluarea gradului de handicap, atât prima dată, cât şi la revizuire, specialiştii Serviciului de Evaluare şi Încadrare în Grad de Handicap a Persoanei Adulte, care întocmesc acest raport şi fac o propunere pentru Comisie, ţin cont de toţi parametrii funcţionali ai acelei persoane. Toate documentele medicale şi evaluarea psihologică este corelată cu tratamentul acelei persoane, cu tulburările de comportament, cu gradul de integrare în comunitate şi abilităţile de limbaj”, explică Ionela Lazăr. Specialiştii DGASPC recunosc, însă, că literatura de specialitate prevede că abia la un coeficient de inteligenţă 40 un adult se poate descurca singur, la nivel minimal, în timp ce, la copii, gradul minim de autonomie este atins la coeficientul de inteligenţă 65. Ei spun că au sesizat discrepanţa şi au transmis o adresă în acest sens ministerului de resort. Pe de altă parte, reprezentanţii DGASPC Hunedoara spun că noile reglementari sunt, totuşi, în favoarea persoanelor care solicită încadrarea în grad de handicap, deoarece în noul ordin sunt cuprinse şi unele demenţe, care anterior nu se încadrau (cum sunt demenţele ca urmare a unor accidente vasculare).
“Nu putem beneficia de drepturile noastre legale”
Preşedintele asociaţiei “Sindrom Down” – Valea Jiului, Liviu Corseanschi, spune că această reducere a coeficientului de inteligenţă este posibil să fi fost operată pentru ca numărul persoanelor cu handicap mintal asistate de însoţitor să scadă, iar astfel să se facă economii la buget. „Din momentul repartizării bugetului pentru judeţul Hunedoara, autorităţile nu au niciun interes ca să facă angajări care să vină în sprijinul acestor persoane, pentru că ar duce la micşorarea bugetului respectiv. Eu, ca preşedinte de ONG, am în asociaţie o mamă singură care îngrijeşte un copil cu sindrom Down. Mama aceasta nu lucrează, este însoţitor la copil şi face tot posibilul ca acesta să înveţe cât mai mult. Când ajunge la Comisia de expertiză, dacă acest copil are un coeficient de inteligenţă peste 35, se alege cu gradul de handicap modificat şi lăsat fără însoţitor. Mai e motivată mama aceasta să lupte pentru copil, când ea nu are din ce trăi şi supravieţuieşte doar din indemnizaţia de însoţitor?”, spune Liviu Corseanschi, preşedintele asociaţiei “Sindrom Down” – Valea Jiului.
“Locurile s-au ocupat, deşi eram pe listă de un an”
Corseanschi adaugă că statul ar trebui să îi sprijine pe părinţii care se luptă pentru integrarea acestor copii, nu să le pună piedici. Bărbatul, el însuşi tatăl unui copil cu sindrom Down, menţionează că, spre deosebire de alte state, România nu are o strategie naţională de integrare şi recuperare, iar persoanele adulte rămân în grija părinţilor şi a rudelor. În plus, Liviu Corseanschi spune că a solicitat un profesor de sprijin pentru copilul său, repartizat de o comisie specială de expertiză la Şcoala Generală Numărul 2 din Lupeni, dar i s-a spus că locurile s-au ocupat, deşi copilul era în evidenţă încă din anul 2012. Mai mult, tatăl este nevoit să facă sacrificii uriaşe şi să plătească pentru un kinetoterapeut şi pentru ore de logopedie, servicii care ar trebui să fie furnizate gratuit, susţine Corseanschi. „Aş vrea să-mi spună Inspectoratul Şcolar câţi profesori de sprijin sau itineraţi are în judeţul Hunedoara şi la câte şcoli”.
Trei şcoli speciale în judeţ
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Hunedoara, Marta Mate, afirmă că în judeţul nostru există trei şcoli speciale: Centrul de Pedagogie Curativă de la Simeria Veche, Centrul de Pedagogie Curativă de la Hunedoara, care are filială şi la Lupeni, şi Şcoala Specială de la Păclişa. „Aceasta din urmă este în lichidare, mai ales că nici nu este într-o zonă în care să avem o populaţie şcolară suficientă. În cele trei zone, copiii au posibilităţi de cazare, însă este drept că foarte mulţi părinţi nu doresc să îşi lase copiii să stea şi în timpul săptămânii departe de casă, deşi personal calificat chiar există. Din punctul de vedere al educaţiei care se oferă acolo, ei sunt în regulă, doar că, în cazul în care copilul este de la Brad sau din altă parte, normal că părintele are o primă problemă cu distanţa faţă de casă. Inspectoratul Şcolar Hunedoara are în subordine Comisia de Orientare Şclară şi Profesională, la care aceşti copii trebuie să ajungă. Comisia stabileşte gradul de handicap, precum şi dacă micuţul poate fi încadrat într-o şcoală de masă şi, de obicei, face nominalizarea unităţii de învăţământ, în funcţie de personalul calificat în acest domeniu. Dar, dacă părinţii acestor copii încă nu s-au adresat acestei comisii şi s-au dus ei să caute o astfel de şcoală, probabil că este dificil pentru ei, pentru că bat la uşile şcolilor care nu au profesori de sprijin. De aceea, dacă nu sunt în posesia unui certificat de orientare şcolară pentru copiii lor cu probleme, să ia legătura cu Centrul Judeţean pentru Asistenţă şi Resurse Educaţionale (CJRAE). La Petroşani, de exemplu, avem Şcoala “I. Gh. Duca”, unde există clase de învăţământ special şi acolo există clase unde se lucrează cu un număr mai mic de elevi”, precizează Marta Mate.
Niciun profesor de sprijin în Valea Jiului
Purtătorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Marta Mate, spune că părinţii copiilor cu nevoi speciale trebuie să se adreseze directoarei Centrului Judeţean pentru Asistenţă şi Resurse Educaţionale, Mihaela Balaci, pentru a beneficia de servicii de logopedie, deoarece în judeţul Hunedoara există o reţea de logopezi, în oraşele mari numărul acestora fiind în raport direct cu numărul şcolarilor. “Bineînţeles, nevoia de personal calificat pentru a lucra cu aceşti copii este mult mai mare, decât personalul de care dispunem în momentul acesta”, adaugă Marta Mate. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara are trei surse de finanţare: Ministerul Educaţiei, Consiliul Judeţean şi consiliile locale, iar în funcţie de banii alocaţi învăţământului, întotdeauna insuficienţi, se fac angajările în sistem.
Purtătorul de cuvânt al ISJ Hunedoara adaugă că, în judeţul nostru, există 20 de profesori de sprijin, la Hunedoara, Deva, Haţeg, Călan şi Orăştie, însă nici măcar un singur profesor de sprijin nu lucrează în Valea Jiului. În prezent, în baza de date a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara figurează puţin peste 2900 de adulţi şi 440 de copii cu deficit mintal, încadraţi într-un grad de handicap.
Reprezentanţii ONG spun, însă, că numărul lor ar putea fi mai mare, însă nu toţi sunt înregistraţi la Direcţie de către familii, de ruşine sau din ignoranţă.
ce strategie sa aiba guvernul pentru intregrarea persoanelor cu handicap in societate ! strategia e sa i lese fara nici un sprijin .Si asa cu drepturile care sunt la nivel european ,a noastre sunt cred ca undeva la 30 % .in italia persoanele cu dizabilitate primesc anual 5000 de euro doar pentru a merge la teatru ,filme sa vizeteze muzeuri ,pentru a putea sa isi faca omul o vacanta unde doresti ,Suntem departe daca vrem sa luptam pentru drepturile noastre atunci trebuie sa luam modele din afara suntem parte din UE atunci e normal sa ne aliniem si noi ca tara ,altfel nu are rost .