Turiştii care vor veni în această vară în judeţul Hunedoara au nevoie de cel puţin două săptămâni pentru a vizita obiectivele turistice din zonă şi pentru a se bucura de toate ofertele de distracţie. Zeci de castele, cetăţi, monumente istorice, muzee, biserici vechi din lemn sau din piatră, dar şi băi termale, apă şi soare îi aşteaptă pe cei care au ales judeţul nostru ca destinaţie de vacanţă.
Nivelul scăzut al apei din lacul Cinciş îi necăjeşte vara asta pe mulţi dintre obişnuiţii locului
Unii dintre proprietarii de pensiuni şi hoteluri spun că încă mai oferă servicii la aceleaşi tarife ca şi acum patru sau cinci ani, numai ca oaspeţii să fie mulţumiţi. Proprietarii de unităţi turistice adaugă că fac acest lucru, deşi utilităţile s-au scumpit în mai multe rânduri şi în ciuda faptului că numărul pensiunilor este în creştere şi e din ce în ce mai greu să rezişti în domeniu. Iar primul atu sunt preţurile cât mai scăzute şi un raport bun cost-calitate. Cine poate, se axează pe serviciile de nişă, cum ar fi taberele tematice pentru copii, care asigură un flux continuu toată vara. Acestea includ activităţi cu specific medieval, excursii organizate la monumentele istorice sau ieşiri în natură, pentru ca micuţii să cunoască plantele şi animalele, în timpul unor cursuri informale de biodiversitate. Pentru pretenţioşi, există unităţi de cazare de lux, care oferă servicii complete, piscină, dar şi paintball sau cursuri de echitaţie. Însă dacă la pensiunile mai mici şi mai modeste preţurile pornesc de la numai 25 de lei pentru o persoană, pe noapte, la pensiunile de cinci stele trebuie să scoateţi din buzunar de 10 ori mai mult, doar pentru cazare, iar pentru plimbări cu calul în natură trebuie să mai achitaţi încă 80 de lei de persoană.
Taxă la Sarmisegetuza şi scumpire la Castel
Preţul unui bilet de intrare la Castelul Corvinilor este, mai nou, de 20 de lei pentru adulţi, în timp ce pensionarii plătesc 10 lei, iar elevii şi studenţii 5 lei. Decizia de majorare a preţului a fost luată de edili, care au ţinut cont de faptul că doar 3 la sută dintre turişti sunt din Hunedoara, 30-40 la sută sunt din diferite zone ale ţării, dar majoritatea covârşitoare a vizitatorilor Castelului provin din străinătate: Ungaria, Cehia, Germania şi Polonia. Autorităţile locale din Hunedoara şi-au propus ca anul acesta Castelul Corvinilor să atingă cifra de 300.000 de vizitatori. Şi la Sarmizegetusa Regia autorităţile au introdus, în premieră, o taxă de intrare. Începând de la sfârşitul lunii mai, Administraţia Sarmizegetusa Regia – Grădiştea Muncelului eliberează bilete, zona este curăţată zilnic şi este păzită non-stop. Turiştii pot vizita templele doar între orele 8 şi 20 (din mai până în septembrie), iar primăvara şi toamna între orele 9 şi 17. În perioada iernii (decembrie – februarie) situl de la Sarmizegetusa va fi închis. Un bilet pentru adulţi costă 5 lei, iar unul pentru copii, studenţi sau pensionari, 2 lei. Turiştii care vor dori să ajungă cu maşina până la Poarta de Vest a cetăţii vor trebui să plătească şi o taxă suplimentară de 10 lei. De când cetatea a fost preluată de Consiliul Judeţean, turiştii pot să obţină informaţii de pe panouri dedicate fiecărui element al sitului, au la dispoziţie pliante despre cetăţile dacice, iar din această vară vor avea la dispoziţie şi ghidaj gratuit.
Două tabere funcţionale pentru copii
Dacă vreţi să vă trimiteţi copiii în tabără în judeţul Hunedoara, trebuie să ştiţi că anul acesta Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret va organiza în taberele sale activităţi tematice educaţionale pentru elevi. Copiii au de ales între sejururi de şase zile la Costeşti sau la Căprioara, iar tabăra costă în jur de 390 de lei de persoană, bani în care este inclusă cazarea şi masa. Prima din cele 11 serii a început în urmă cu numai câteva zile, iar ultima serie va veni în tabără în cea de-a doua săptămână a lunii septembrie. Reprezentanţii Direcţiei spun că Centrul de Agrement de la Costeşti este mai solicitat decât cel de la Căprioara, datorită cetăţilor şi a vestigiilor dacice aflate în zonă. Tocmai de aceea, DJST va organiza la Costeşti şi anul acesta „Tabăra naţională de istorie şi civilizaţie dacică”. Autorităţile judeţene au depus la Ministerul Educaţiei un proiect pentru a organiza două astfel de tabere în această vară. Taberele de istorie includ ateliere de olărit, excursii la cetăţile dacice din zonă şi alte activităţi prin care copiii să cunoască istoria antică. Costurile celor
două tabere vor fi suportate de minister, participanţii plătind doar transportul. Şi la Centrul de Agrement de la Căprioara, pentru elevii veniţi în tabere se organizează ateliere tematice în funcţie de preferinţe. În plus, se poate juca fotbal, baschet sau se pot organiza partide de paintball. Anul trecut, peste 400 de copii, mai ales din zona de sud a ţării, au venit în tabără în judeţul Hunedoara, dar anul acesta autorităţile se aşteaptă ca numărul lor să fie mai mare.
Barajul de la Cinciş nu prea e pentru scaldă
Ţara Haţegului şi Masivul Retezat deţin o bună parte dintre atracţiile turistice ale judeţului
În această vară hunedorenii nu se mai pot bălăci în apele barajului de la Cinciş din cauza unor lucrări de reparaţii anunţate de Serviciul de Gospodărire a Apelor Hunedoara. Scalda devine mai dificilă pentru că lucrările respective au necesitat reducerea considerabilă a nivelului apei. În ultimele săptămâni, nivelul a început să crească din nou, dar, în condiţiile unei secete, problema va persista. Mai mult, apele din barajul de la Cinciş, zona de agrement numărul unu pentru hunedoreni, dar nici Mureşul şi Streiul nu sunt, oficial şi legal, ape de îmbăiere. Medicul Ştefan repede, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, a afirmat în repetate rânduri că lista naţională cu ape de îmbăiere nu include niciuna dintre apele din judeţul Hunedoara. În aceste condiţii, hunedorenii care aleg să înoate sau să se bălăcească în lacuri sau în apele curgătoare o fac pe propria răspundere. Autorităţile sanitare adaugă că apele naturale de îmbăiere sunt supuse unei directive europene şi, potrivit legii, trebuie monitorizate de către autorităţile cu atribuţii în domeniul sănătăţii publice. Apa din barajul Cinciş, de exemplu, nu este considerată apă pentru scaldă, ci apă pentru băut (sursă secundară) pentru municipiul Hunedoara, dar sursa primară de apă potabilă pentru oraş este apa din Retezat. Doctorii adaugă că ideal ar fi ca în lacurile sau barajele artificiale a căror apă este folosită pentru alimentarea reţelelor de apă potabilă ale oraşelor să fie interzisă îmbăierea, chiar dacă apa este filtrată şi tratată înainte să ajungă la robinete.
Premieră naţională: ştrand cu bibliotecă
Totuşi, cui îi e dor de mare şi nu are bani să facă o călătorie de 600 de kilometri, se poate mulţumi cu cele câteva piscine ale hotelurilor şi pensiunilor din Hunedoara sau Deva. Şi, dacă Hunedoara încă nu are propriul ştrand, la Deva Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” a înregistrat o premieră naţională: ştrandul cu bibliotecă. Demersul este un parteneriat între Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” din Deva şi Primăria Deva. Biblioteca de vară a fost amenajată într-o căsuţă din lemn şi va funcţiona în regim de sală de lectură. Cărţile şi revistele pot fi consultate în incinta Ştrandului, de luni până vineri, între orele 10 şi 18. Biblioteca are pe rafturi literatură de loisir, reviste, presă hunedoreană şi naţională la zi, dar şi acces la Internet wireless. Ştrandul Municipal Deva a fost deschis după o renovare rapidă, realizată de SC Aqualand Deva, societatea care administrează complexul. Lucrările de renovare au inclus reabilitarea bazinelor, căsuţele pentru comercianţi, gazonul şi mocheta. Ştrandul este deschis zilnic, între orele 9 şi 20. Preţul unui bilet este 10 lei pentru adulţi şi cinci lei pentru copii. Elevii deveni, persoanele cu handicap şi pensionarii cu pensie până într-o mie de lei beneficiază de intrare pe baza cardului Aqualand. Cine vrea apă termală poate merge la Călan sau la Geoagiu. În acest sezon, Băile Daco-Romane de la Geoagiu pun la bătaie 800 de şezlonguri gratuite şi 130 de cabine, plus un bazin olimpic şi o linie modernă de autoservire. Intrarea la ştrandul din Geoagiu costă 20 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii şi pensionari. Cine doreşte bălăceală, dar şi distracţie în club, la concerte, trebuie să mai scoată din buzunar încă 15 sau 20 de lei.
Hartă online: ghidul turistic ideal
Dacă intenţionaţi să vizitaţi judeţul Hunedoara mai trebuie să ştiţi un lucru. Autorităţile vă pun la dispoziţie un gadget online de mare ajutor: o hartă interactivă care vă permite să localizaţi, pe harta judeţului, sute de obiective turistice: Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, biserica Densuş, Mănăstirea Prislop, Geoparcul Dinozaurilor, dar şi monumente mai puţin cunoscute, cum ar fi ansamblul medieval de la Râu Bărbat, Cetăţuia Înaltă sau Cetatea Uriaşului, cuptoarele medievale de reducere a minereului, fortificaţiile dacice, dar şi Peştera Spurcată, de la Nandru, de pildă.
Harta indică unde sunt poziţionate pe harta judeţului nostru toate obiectivele turistice, dar vă permite să stabiliţi şi distanţa până la acestea.
Aplicaţia poate fi găsită pe site-ul Consiliului Judeţean sau la adresa: hunedoara-county.map2web.eu.
Da !