Hunedoara se stinge de la un an la altul

Industrializarea masivă a ridicat judeţul Hunedoara în anii ‘50 – ‘60, din punct de vedere demografic. De 20 de ani încoace, însă, se înregistrează un proces invers. Principala cauză nu este neapărat sporul natural negativ, ci şi faptul că tinerii pleacă şi nu se mai întorc.

O scenă care se repetă zilnic în gările şi autogările judeţului: tinerii pleacă la muncă, ori la studii, şi nu se mai întorc, pentru că Hunedoara nu le mai oferă nicio perspectivă

Faţă de 2002, la ultimul recensământ, judeţul Hunedoara a înregistrat un minus de 90.000 de locuitori. Este a doua scădere de populaţie dintr-un judeţ al României, după cea înregistrată în Tulcea. Ca în majoritatea zonelor ţării, sporul natural este şi aici negativ. Raportul naşteri – decese arată o diminuare anuală medie a numărului de locuitori cu 1.500. La cei 15.000 de hunedoreni decedaţi şi “neînlocuiţi” de nou-născuţi se mai adaugă 22.000 de hunedoreni înregistraţi oficial ca fiind plecaţi la muncă în străinătate pe o perioadă lungă de timp. Rămân, aşadar, aproximativ 57.000 de oameni despre care, deocamdată, nu ştie nimeni să explice cum anume au dispărut. Neoficial, mai toţi aleşii locali merg pe aceeaşi variantă: tinerii pleacă la facultate, dar nu se mai întorc după terminarea studiilor. Asta pe lângă fenomenul general al tinerilor care pleacă la muncă în străinătate şi nu mai revin în ţară, unii nici măcar în vacanţă.

Problemă veche

În urmă cu şapte ani, Centrul Judeţean pentru Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică din cadrul Inspectoratului Şcolar Hunedoara realiza un studiu ale cărui rezultate aveau să-i şocheze un pic pe cei mari. 97 la sută dintre elevii de liceu spuneau că vor să urmeze o facultate şi 72 la sută dintre aceştia declarau că, după terminarea facultăţii, nu au nicicum de gând să se întoarcă acasă, preferând ori să rămână în oraşele mari, ori să plece, mai departe, în străinătate. Coordonatorul studiului de atunci, sociologul Dan Oltean, spune că situaţia nu pare a se fi schimbat: “Eu nu mai activez în cadrul Centrului, dar nu cred că datele problemei sunt mai bune acum, mai ales că situaţia economică a zonei este şi mai proastă decât era în urmă cu şase-şapte ani. Cred că tinerii pleacă în masă din oraşele judeţului din trei motive: nu avem o universitate de prestigiu, nu avem o ofertă de locuri de muncă bine plătite şi nu avem o conştiinţă locală bine conturată”.

Încercare eşuată

Semnalul de alarmă tras în 2006 de studiul amintit nu a rămas fără ecou. În 2007, Consiliul Judeţean începea demersurile pentru unificarea administrativă a oraşelor Deva, Simeria şi Hunedoara într-o conurbaţie care să adune 200.000 de locuitori. Planul prevedea, obligatoriu, şi înfiinţarea unei universităţi, pentru că lipsa unei instituţii puternice de învăţământ superior a fost stabilită ca dezavantaj major şi de către echipele de specialişti care au întocmit studiile pentru crearea noului oraş mare de pe harta României. Mai întâi vidul legislativ, apoi criza economică şi orgoliile locale au făcut ca ideea să rămână la stadiul de proiect.

Între timp, recensământul din 2011 arată un dezastru demografic început în judeţ odată cu prăbuşirea siderurgiei şi mineritului, în anii 90, şi accentuat în ultimii 10 ani. De la 550.000 de locuitori, în 1992, judeţul Hunedoara a scăzut la 485.000 în 2002, după care a ajuns la 396.000 în 2011. Oraşele Deva şi Hunedoara au pierdut în ultimii 10 ani, cu aproximaţie, câte 15.000 de locuitori, iar Petroşaniul, 11.000.

Aceeaşi poveste, de 17 ani încoace

Dacă în prima jumătate a anilor ‘90 încă mai existau tineri care se întorceau în Deva, Hunedoara şi Petroşani, mulţumită unei oarecare inerţii a sistemului comunist (inginerul îşi găsea de lucru la combinatul siderurgic, la termocentrală, ori la mină), din 1996, odată cu începutul declinului mineritului şi siderurgiei, lucrurile s-au schimbat dramatic. Absolvenţii de liceu care plecau la facultate în Timişoara, Cluj, Sibiu sau Bucureşti nu s-au mai întors. Fenomenul pare a fi şi mai intens acum, dacă este să ne luăm doar după exemplul Dorianei Matei, acum studentă în anul ll, la Drept, în Bucureşti. “Am fost 27 în clasa mea de la Colegiul «Traian Lalescu» din Hunedoara. 25 am plecat la facultate. Alţi doi colegi, cred că din motive mai mult materiale au rămas să studieze la Facultatea de Inginerie din Hunedoara. Toţi colegii mei spun acum că nu mai vor să se întoarcă acasă, după terminarea facultăţii. De fapt, şi cei doi rămaşi studenţi în Hunedoara au de gând ca, după facultate, să plece. Lipsa de perspective profesionale cred că este de vină”, spune tânăra.

Soluţia: universitate şi investitori serioşi

În mediul politic local problema exodului de tineri din judeţul Hunedoara este abordată intens. Puşi în faţa evidenţei, politicienii spun că ştiu ce ar trebui făcut pentru ca fenomenul să fie măcar diminuat. “Avem nevoie de o universitate puternică la Deva, facilitate care să fie dublată de companii serioase care să investească în zonă şi care să mizeze pe tineri bine pregătiţi. Cred că nu doar salariul contează, pentru un tânăr, ci şi perspectivele de dezvoltare profesională pe care i le oferă un job. Climatul profesional este decisiv în alegerea făcută de un tânăr. Timişoara are companii precum Siemens care angajează absolvenţi de facultate, Clujul a recuperat şi la acest capitol, iar despre Bucureşti, nu mai vorbesc. Dacă noi am avea o universitate puternică, de unde companiile care vin aici să-şi poată lua forţă de muncă bine pregătită, aproape sigur nu am mai avea atâţia tineri care pleacă din judeţ şi nu se mai întorc”, spune vicepreşedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint.