Sarmizegetusa îşi mai dezvăluie un secret

La Sarmizegetusa Regia, când arheologii nu lucrează, lucrează natura în locul lor. Dincolo de glumă însă, evenimentul fortuit de săptămâna trecută, din vechea capitală a Daciei Libere şi anunţat abia la începutul acestei săptămâni, demonstrează încă o dată faptul că obiectivul istoric are nevoie de mult mai mulţi bani pentru cercetare decât i s-au alocat până acum.

Matriţa de bronz indică destul de clar existenţa unui atelier pentru podoabe la Sarmizegetusa Regia

O matriţă din bronz, folosită în antichitate pentru realizarea tiparelor destinate turnării de piese decorative din metale preţioase, a fost scoasă la iveală de rădăcinile unui fag doborât de o furtună. Furtuna cu pricina a avut loc în ultima săptămână a lui iunie, însă anunţul a fost făcut abia luni, 1 iulie, după ce şi o parte dintre arhologii care fac cercetări în ultima capitală a Daciei Libere au putut să vadă piesa vreme de câteva ore.

Noroc cu furtuna

Unii copaci din pădurea extrem de bătrâni care acoperă incinta militară de la Sarmizegetusa Regia şi împrejurimi cedează uneori în faţa furtunilor de vară. Aşa s-a întâmplat şi în ultima săptămână a lunii iunie. Un fag situat în partea sud-estică a incintei militare a căzut şi bloca drumul secundar spre incinta sacră. În momentul în care angajaţii Administraţiei de la Sarmizegetusa Regia au mers în locul respectiv pentru a degaja drumul au observat piesa de bronz de la rădăcina răsturnată a acestuia. “Cred că este o piesă extrem de importantă pentru că, din câte ştiu eu, un asemenea element nu a mai fost găsit pe teritoriul Daciei antice. Eu am distins pe cele opt feţe ale piesei foarte multe motive animaliere, de la feline până la bouri, şi cred că avem pe ea şi scene de luptă între diferite animale. Mai departe, arheologii vor fi cei care ne vor lămuri în legătură cu detaliile istorice legate de această piesă. Cert este însă că ea ar putea sta la loc de cinste în orice muzeu din lume”, spune Vladimir Brilinsky, şeful administraţiei de la Sarmizegetusa Regia.

“Nu are nimic în comun cu brăţările”

Şeful colectivului de cercetare arheologică de la Sarmizegetusa Regia, profesorul universitar Gelu Florea, spune şi el că descoperirea este extrem de importantă şi incitantă, mai ales pentru arheologi, însă precizează din capul locului că matriţa de bronz nu pare a avea absolut nimic în comun cu brăţările dacice, aşa cum ar fi unii tentaţi să creadă: “Până acum am avut la dispoziţie doar câteva ore pentru a studia piesa descoperită, este unică în Munţii Orăştiei şi, poate, chiar în întreaga Dacie. Este însă foarte clar că, deşi vorbim de o matriţă destinată turnării de tipare pentru piese decorative din metale neferoase, aceasta nu are absolut nimic în comun cu brăţările dacice din aur, brăţările având cu totul alte elemente distincte”.
Profesorul Gelu Florea adaugă că piesa va fi studiată atent, arheologii urmând să încerce să stabilească mai clar cum a fost făcută, cum era utilizată şi să găsească analogii cu alte descoperiri de acest gen. “Oricum, piesa este extrem de complexă, aşa că nu putem estima în cât timp vom descifra toate mesajele istorice pe care ni le transmite”, adaugă Gelu Florea. Matriţa se află acum în gestiunea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Despre bani, încă nimic concret

Deşi, în 2011, era anunţat un plan multi-anual finanţat cu milioane de euro de către Guvern prin intermediul Ministerului Culturii, în realitate, banii care au ajuns la Sarmizegetusa Regia pentru cercetare arheologică au fost mai puţini. 600.000 de euro au fost alocaţi în 2012, bani cu care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a finanţat cercetările din vara trecută şi a putut cumpăra mai multe elemente logistice de care arheologii care lucrează în capitala Daciei Libere au nevoie pentru a intra, câtuşi de puţin, “în rând” cu lumea ştiinţifică. Pentru anul acesta încă nu se ştie câţi bani vor fi alocaţi pentru cercetare la Regia şi din ce capitol al bugetului Ministerului Culturii. Directorul general al MNIT, Carmen Ciongradi, ezită să spună cât anume a cerut instituţia pe care o conduce pentru cercetările arheologice din acest an de la Regia, pe motiv că, până la urmă, importantă este suma alocată. “Este mai puţin important cât am cerut noi. Contează cât ni se va aloca. La ora actuală nu avem idee despre o sumă anume. Vom şti abia săptămâna viitoare, după rectificarea bugetară. Sunt însă mai mult ca sigură că şi anul acesta vom avea bani pentru cercetare arheologică la Sarmizegetusa Regia şi cred că durata săpăturilor arheologice va fi mai mare de patru săptămâni”, adaugă Carmen Ciongradi.