Zeci de localităţi hunedorene nu au nici acum apă curentă

În ultimii patru ani, lungimea sistemului de canalizare din judeţ a crescut cu 160 de kilometri. Cifra este una de luat în seamă, însă zeci de localităţi continuă să nu beneficieze nu doar de canalizare, ci nici măcar de apă curentă. Chiar şi în marile oraşe ale judeţului, cum este şi municipiul Hunedoara, încă mai sunt străzi care nu au canalizare.

Pentru că este urbanizat excesiv, Hunedoara dă mai bine în statisticile referitoare la apă şi canalizare decât alte judeţe din ţară, dar, totuşi, numărul satelor importante în care astfel de reţele lipsesc este de ordinul zecilor

Pentru majoritatea dintre noi, apa curentă şi canalizarea fac parte din normalitate. Mii de hunedoreni, însă, nu au încă apă la robinete, iar alte câteva mii nu pot utiliza nici sisteme de canalizare, pentru simplul motiv că acestea încă nu există. Biologii, pe de altă parte, încep să fie din ce în ce mai interesaţi de acest subiect tabu şi spun că el este atât de important, încât viitorul nostru depinde realmente de el. Poate lucrurile nu par atât de serioase şi grave, însă o privire aruncată înapoi, în istorie, ne arată că bolile „mâinilor murdare” au ucis sute de mii de oameni. Numai în Londra, de exemplu, până în 1848, holera omora 14.000 de oameni în fiecare an, în condiţiile în care, secole de-a rândul, oamenii şi-au aruncat conţinutul „oalelor de noapte” pe fereastră, direct în stradă. Un deceniu mai târziu, londonezii s-au confruntat cu „The Great Stink” („Marea Putoare”): mirosul reziduurilor biologice umane deversate în Tamisa devenise de nesuportat. Soluţia a venit din partea lui Joseph Bazalgette, cel care a pus bazele sistemului de canalizare, salvând sute de mii de vieţi de la o moarte sigură şi de la o viaţă scurtă, trăită în mizerie.

800 de kilometri de canalizare

Astăzi, lungimea sistemelor de canalizare din judeţul Hunedoara depăşeşte 800 de kilometri. Din 2007 şi până în 2011, distanţa pe care se întind sistemele de canalizare din judeţ a crescut cu 160 de kilometri, după cum arată cifrele înregistrate de Direcţia de Statistică a Judeţului Hunedoara, de la aproape 640 de kilometri. Lungimea reţelei de distribuire a apei potabile a crescut şi ea, în acelaşi interval, cu peste 270 de kilometri, potrivit directorului adjunct al Direcţiei de Statistică Hunedoara, Benoni Bădescu. Paradoxal, în jur de 85 la sută dintre locuitorii judeţului (aproximativ 280.000) sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a apei potabile, procentul înregistrând o scădere drastică, de 10 la sută, în numai trei ani. Scăderea a apărut ca urmare a migraţiei hunedorenilor de la oraş la sat, după închiderea firmelor care le dădeau de muncă. Totuşi, autorităţile s-au angajat, potrivit master-planului întocmit pentru obţinerea de fonduri de coeziune, ca toate localităţile cu peste 10.000 de locuitori să aibă apă potabilă şi canalizare până în anul 2015. În acest moment, peste 90 la sută dintre hunedorenii care locuiesc la oraş au apă la robinete, în timp ce de sisteme de canalizare beneficiază doar 80 la sută dintre locuitorii judeţului.

Salvarea: măsura pentru renovare şi dezvoltare

Anul trecut, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a anunţat că 16 localităţi hunedorene vor primi bani prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, pentru execuţia a 11 sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pentru şapte sisteme de alimentare cu apă. În proiect a fost inclusă, printre altele, şi localitatea Ţebea, din comuna Baia de Criş. Viceprimarul din Baia de Criş, Lucian Miclean, spune că proiectul cuprins în lista de finanţare a PNDI a fost în stand-by, din lipsă de bani. În schimb, autorităţile locale au accesat 7.000.000 de lei, pe Măsura 3.2.2 şi au realizat, în proporţie de 99 la sută, sisteme de canalizare pentru patru din cele nouă sate ale comunei: Baia de Criş, Rişca, Baldovin şi Rişculiţa. Proiectul a inclus şi o componentă de modernizare a 5 kilometri de drum din Lunca şi Cărăstău. Viceprimarul din Baia de Criş spune că sistemul de canalizare este gata, iar pasul următor este racordarea locuitorilor celor patru sate la reţea. „Problema este că trebuie decupat asfaltul pentru realizarea racordurilor, aşa că noi estimăm că lucrarea va fi funcţională în primăvara anului următor, odată cu conectarea primului beneficiar. Avem nevoie de bani şi sperăm să putem obţine măcar o parte dintre sumele necesare, la rectificarea bugetară care se va face luna aceasta. Mai avem de plătit autorizaţiile şi penalităţile de întârziere, pentru că am cerut amânarea finalizării lucrării cu un an”, explică Lucian Miclean.

Deva, pe primul loc în topul confortului

Reprezentantul ApaProd Hunedoara, compania care deserveşte zona de centru-nord a judeţului, Bogdan Leucuţa, spune că, dintre toate municipiile, Deva stă cel mai bine la capitolul canalizare. Astfel, la Deva, peste 4.200 de case au apă la robinete, aproape 3.500 de case beneficiază şi de canalizare, iar 423 de asociaţii de proprietari au reţele de apă şi canal. În Hunedoara, în schimb, aproape 3.300 de case au acces la reţele de apă, în jur de 2.200 pot utiliza serviciile de canalizare, iar aproape 800 de asociaţii de proprietari beneficiază de apă şi canalizare. Leucuţa adaugă că ApaProd furnizează apă în 43 de localităţi hunedorene. Totuşi, chiar dacă, în medie, un sfert dintre locuitorii judeţului încă mai cară apă de la fântână şi folosesc toaleta din curte, autorităţile susţin că judeţul nostru se situează în top 5 pe ţară, în funcţie de criteriul reţelelor de apă şi canalizare. Judeţul Hunedoara se clasează imediat după Cluj, Bucureşti, Brăila şi Braşov, care ajung la o rată de conectare la sistemul de canalizare de 90 la sută. La coada clasamentului, se află judeţele Ilfov şi Teleorman, unde abia o persoană din cinci se bucură de acces la o toaletă modernă.