La firul ierbii: Gura de oxigen oferită de UEFA

Condamnarea patronului campioanei României, în persoana binecunoscutului Gigi Becali, pentru cazul “valiza” din 2008, a dus-o pe Steaua spre birourile forului continental, acolo unde urma să se decidă soarta participării sale în competiţiile europene intercluburi. Presa, dar şi toată lumea mai mult sau mai puţin conectată la fenomenul fotbalistic românesc, şi-a dat cu presupusul asupra pedepsei pe care urma să o primească gruparea din Ghencea. Am citit în acele zile destule păreri care se credeau a fi autorizate, care dădeau ca sigură pedepsirea merituoasei campioane din acest an, pentru o presupusă faptă de “mită” petrecută în urmă cu cinci ani, când George Becali încercase să premieze o echipă (nici nu mai contează numele ei) pentru a-şi apăra corect şansele împotriva CFR-ului din Cluj, grupare care era în luptă directă cu “roş-albaştrii” pentru cucerirea titlului.

Steaua fotbalistică a României a fost la un pas de distrugere tocmai în anul în care a reînceput să strălucească

Până la urmă, valiza cu cei 1,7 milioane de euro a fost descoperită înainte de a fi dată, ba mai mult, clujenii au şi cucerit primul loc. Şi, cum este la noi în România, a început un proces care a ţinut nici mai mult nici mai puţin decât cinci ani. Şi când putea veni verdictul în acest caz, dacă nu în acest an, când Steaua devenea campioană?! Oare de ce nu s-a dat acest verdict al justiţiei anul trecut, sau acum doi ani, sau cine mai ştie când, într-o perioadă în care cei din Ghencea să nu se fi încununat cu laurii învingătorilor? De ce tocmai acum? Te pomeneşti că în ultimul complet de judecată or fi existat şi ceva judecători cărora nu le plăcea “partitura” etalată de Laurenţiu Reghecampf şi elevii lui. Astfel nu-mi explic această tevatură, care i-a adus “latifundiarului” din Pipera trei ani după gratii. O condamnare bizară, în opinia mea, dar una pe care trebuie să o respect, pentru că a fost pronunţată de justiţie.

Efectul Becali, într-o altă formă

Mulţi “oameni de bine” aşteptau verdictul Comisiei de Disciplină de la Nyon, care, în cazul excluderii, ar fi dat o lovitură dură Stelei, dar în acelaşi timp şi fotbalului românesc. Numai că, aşa cum anticipam şi eu, în acea comisie s-au aflat judecători care au gândit realist, fără ingerinţe politice, şi au sfârşit prin a da un verdict cât mai aproape de realitate. Actuala campionă a României, cu un lot de jucători care nu avea nici în clin nici în mânecă cu aşa zisele evenimente din 2008, a fost lăsată să evolueze în viitorul sezon de Champions League, primind o pedeapsă de un an cu suspendare, urmând a fi monitorizată pe o perioadă de alţi cinci ani. Lucru care i-a făcut pe fanii stelişti să răsufle uşuraţi, făcându-i în acelaşi timp pe duşmani să înjure în “barbă”. Nu sunt un suporter al “roş-albaştrilor”, dar trebuie să admit că am toată admiraţia pentru acest club, pentru modul în care s-a luptat în Europa pentru binele fotbalului autohton. Nicio altă echipă de club de la noi nu a avut rezultatele pe care le-au obţinut steliştii în ultimii ani. Poate numai CFR Cluj să se fi ridicat oarecum la acest nivel.

Nu îmi dau încă seama cum va influenţa condamnarea lui Becali destinele clubului pe care el îl patronează. Vreau să cred că nu vor apărea acele probleme financiare cu care, din păcate, se confruntă majoritatea cluburilor româneşti, şi care ar putea frâna mersul înainte al băieţilor lui Reghecampf. Chiar dacă l-a pierdut deja pe golgheterul Rusescu şi îl va mai pierde, mai mult ca sigur, şi pe fundaşul Chiricheş, Steaua are potenţa de a se întări cu fotbalişti la fel de valoroşi, care să umple golul lăsat de cei doi. Nu va fi deloc uşor pentru Steaua să acceadă în grupele din Champions League, ţinând cont că va trebui să trecă de două tururi preliminare. Însă am convingerea că atât actualii componenţi ai lotului, cât şi conducerea tehnică au dobândit în ultimii ani experienţa necesară pentru a se lupta de la egal la egal cu orice adversar din Europa. Sau, cel puţin, pentru a se prezenta cât mai onorabil.

La FRF persistă haosul

Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu, două personaje controversate, care se menţin la cârma fotbalului românesc

Dacă Steaua a reuşit să-şi rezolve problema prin prezentarea unei apărări solide, în schimb, haosul din fotbalul intern continuă. Chiar dacă viitoarea ediţie de campionat va începe în 20 iulie, nici până la ora la care scriu aceste rânduri, nu se ştie câte echipe vor evolua pe prima scenă. Chiar dacă nu a retrogradat, Rapidul, care acum câteva zile a împlinit 90 de ani de la înfiinţare, nu a primit licenţa. Mai mult, George Copos tot a tergiversat viitorul clubului de sub Grant, salvarea venind până la urmă de la un investitor, pe numele lui Cristescu. Sau, cel puţin, aşa speră inegalabilii suporteri ai “vişiniilor”, pentru că negocierile tranzacţiei s-au tot complicat şi în acest caz. Nici U. Cluj nu a primit licenţa, dar gruparea de sub “Feleac” a reuşit, se pare, să-şi găsească dreptatea tot în Elveţia, la TAS. Răspunsul oficial se lasă încă aşteptat. Iar, ca tacâmul să fie complet, mai marele peste Federaţia Română de Fotbal, pe numele lui Mircea Sandu, ne spunea mai zilele trecute din gândirea lui profundă că echipele care au retrogradat să facă acel “joc de glezne” în aşteptarea verdictului final, pentru că una dintre ele s-ar putea să evolueze şi în sezonul viitor în liga lui “Mitică”.

Mitic este un alt personaj de care aş vrea să uit cât mai repede şi care ar trebui să aibă decenţa ca, alături de “Naşu’”, să lase locul unor oameni care vor cu adevărat binele fotbalului românesc. Pentru că ne-am săturat de scandalurile din mandatele lor, care au aruncat în ultimii ani fotbalul din România în derizoriu. Şi nu puteam să închei fără să mă refer şi la ce se întâmplă în acest moment la Craiova, acolo unde de câţiva ani nu mai există fotbal, iar acum suntem pe cale să avem două “Universităţi”. Cea a gălăgiosului Mititelu, care a făcut atâtea valuri în ultimul timp, dar a cărui putere financiară se pare că este la pământ, şi cea a primăriţei Olguţa Vasilescu, care s-a săturat de promisiunile primului. Tare mi-e teamă că, până la urmă, Craiova se va alege doar cu “praful de pe tobă”.