Misterioase şi (doar) aparent greu accesibile, peşterile de pe Valea Roatei i-au făcut pe hunedorenii care ieşeau aici la “iarbă verde” în fiecare sfârşit de săptămână, încă de prin anii ‘70, să se întrebe ce secrete ascund pântecele muntelui. O vreme oamenii au ştiut doar că într-una dintre peşterile de la intrarea în defileul de la Valea Roatei a fost amenajat un depozit de muniţie. Acum cavernele ar putea fi puse în valoare, ca obiective turistice, însă acest lucru depinde mai ales de Primăria Peştişu Mic şi de monahii de la schitul din apropiere.
Amplasamentul Peşterii Curate le permite vizitatorilor care se încumetă să urce până pe culme să admire splendida panoramă a Văii Petacului
Foarte importante pentru arheologii interesaţi de paleoliticul mijlociu şi superior, peşterile sunt situate la întâlnirea dintre partea estică a Munţilor Poiana Ruscă şi culoarul depresionar al Cernei, la o altitudine de numai 300 de metri. Arheolog la Castelul Corvinilor şi doctor în istorie, Cristian Roman spune că primele cercetări au fost făcute aici cu aproape 140 de ani în urmă, acestea fiind începute de unguroaica Zsofia Torma în 1876 şi continuate în 1877 şi 1879. Situl arheologic avea să intre în uitare vreme de 80 de ani, până când, în 1955, Constantin Nicolăescu-Plopşor a reluat săpăturile. Cercetările au fost continuate de Marin Cârciumaru, spre finalul anilor ‘70, şi de Alexandru Păunescu, în anii 1997-1998. “În urma săpăturilor făcute în Peştera Curată, s-a descoperit că grota a fost locuită pe durate îndelungate în paleolitic, iar apoi – doar temporar – în neolitic şi eneolitic. Pe înţelesul celor mai puţin iniţiaţi în istorie, asta înseamnă că Peştera Curată, dar şi caverna mai mică din imediata sa vecinătate, Peştera Spurcată, au fost locuite inclusiv în epocile bronzului şi fierului. Şi în Peştera Spurcată au fost făcute descoperiri paleolitice, dar resturi scheletice umane nu au fost descoperite deloc în peşterile de la Nandru. Potrivit arheologului Cristian Roman, chiar şi în alte peşteri din zonă, cum ar fi Ohaba Ponor, aceste descoperiri sunt considerate de excepţie.
Grote locuite acum 35.000 de ani
“Undeva în jurul anilor 35.000-28.000 î.Hr., cam aici putem vorbi de locuirea peşterilor. Profesorul Cârciumaru a fost cel care a identificat polen şi, pe baza asocierilor de specii, a stabilit şi o evoluţie a climei. El a demonstrat că au existat perioade de răcire a climatului, dar şi perioade de ameliorare şi încălzire”, explică Cristian Roman. Cât priveşte locuirea peşterii, aceasta este motivată de ceea ce istoricii numesc”strategii habitaţionale”. Oamenii din paleolitic au găsit în aceste caverne locuri sigure, unde pereţii nu se prăbuşeau, intrarea nu risca să fie acoperită, puteau să întreţină vetre permanente de foc şi să cioplească unelte de piatră, pentru că în zonă există surse de cremene sau silex, cum îl denumesc arheologii. “Peşterile de la Valea Roatei au furnizat resurse oamenilor din vechime, aceştia găsind aici silex, minereuri feroase şi neferoase, iar omul de Neanderthal a fost strâns legat de resursele de materii prime, ele găsindu-se în apropierea siturilor. După cum ne arată cele mai recente studii, aceste comunităţi umane s-au adaptat la sursele locale (jasp, opal, calcedonie)”, mai spune Cristian Roman. În plus, animalele mari treceau, în perioada migraţiilor, pe Valea Cernei, în sus, şi apoi pe Valea Mureşului, aşa că intrarea în peşteră constituia un excelent punct de observaţie, care putea să aibă – dacă era cazul – şi rol de apărare.
În total sunt 23 de peşteri
Istoricii adaugă că este foarte greu de stabilit câţi oameni trăiau în Peştera Curată şi nici relaţiile de rudenie dintre strămoşii noştri, care locuiau odinioară cavernele de pe Valea Roatei nu sunt cunoscute, pentru că niciunul dintre oamenii din vechime nu a fost îngropat într-una dintre grotele care au fost cercetate până acum. Totuşi, în interior s-au găsit foarte multe unelte de piatră cioplită, piese de os, arme, podoabe, pandantive din colţi de cerb, de urs, de lup, alte accesorii şi vetre de foc, delimitate de bolovani. Puţină lume ştie, însă, că în defileul de la Valea Roatei există nu mai puţin de 23 de peşteri, dintre care doar şase de interes arheologic. Cel puţin deocamdată, pentru că în celelalte 17 peşteri nu s-au făcut săpături, aşa că nimeni nu ştie dacă acestea au fost vreodată folosite ca locuinţe sau adăposturi de oamenii din preistorie.
Mamuţi, reni şi elani la Nandru
Peştera Curată este cea mai mare dintre peşterile de pe Valea Roatei, cercetate sistematic de arheologi. Distanţa de la sol şi până la plafonul peşterii depăşeşte, pe alocuri, 15 metri
Peisajul tipic pentru stepă şi tundră, specific uneia dintre perioadele reci în care la mare altitudine s-au instalat gheţarii, era animat de mamuţi, ecvide, bizoni, rinoceri, reni şi elani irlandezi. Speologul Adrian Sopincean, care ne-a însoţit, ca ghid, în periplul nostru pe la peşterile de pe Valea Roatei, spune că acestea au fost propice locuirii şi pentru că sunt orientate cu faţa spre est, aşa că ofereau lumină, dar şi căldură, mare parte din zi. În plus, peşterile Curată şi Spurcată, situate chiar la capătul cheilor Petacului, oferă o vedere panoramică asupra defileului, dar şi asupra văii. După o perioadă glaciară, arheologii au distins aici o perioadă de încălzire, cu alte două oscilaţii climatice. Cine vrea să îşi facă o idee cât mai apropiată de realitate despre felul în care arătau aceste întinderi în urmă cu câteva mii de ani, trebuie să ştie că în zonă trăiau şi alte animale sălbatice, printre care lupul, hiena, dar şi calul sălbatic.
Locuri de muncă în comuna Peştişu Mic
Ca să pună în valoare peşterile de pe Valea Roatei, Asociaţia Club Sportiv “Free Bikers” Hunedoara are în plan amenajarea Peşterii Curate de la Nandru. Arheologul Cristian Roman, care este şi membru al asociaţiei, spune că organizaţia a solicitat deja un extras de carte funciară, pentru a stabili cu exactitate ce numere cadastrale acoperă peştera, care sunt vecinătăţile şi dacă sunt menţionate anumite reguli sau obligaţii. Ulterior, tinerii speră să ia spaţiul în concesiune şi să realizeze un proiect, pentru valorificarea potenţialului speologic şi arheologic de pe Valea Roatei. Marius Achim, reprezentantul Asociaţiei Club Sportiv “Free Bikers” Hunedoara, spune că proiectul de transformare a cavernelor din paleolitic în obiective turistice va duce la dezvoltarea produselor turistice din întreaga regiune, unele deja cu notorietate la nivel internaţional (Munţii Retezat, patrimoniul arhitectural medieval din Ţara Haţegului, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei şi Munţii Poiana Ruscă). “Un asemenea proiect ar duce la crearea unui standard în ceea ce priveşte amenajările pentru peşterile care vor intra în circuitul turistic, ar implica ridicarea nivelului pregătirii profesionale al persoanelor implicate, îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de ghizi, dar şi modernizarea infrastructurii de acces în zonele în care va fi amenajată peştera. În plus, realizarea proiectului nostru ar permite crearea de noi locuri de muncă şi apariţia de noi oportunităţi la nivel local”, susţine Marius Achim.
Traseu turistic subteran
Tinerii hunedoreni şi-au propus să dezvolte un muzeu de sit după standarde internaţionale (un muzeu în imediata apropiere a sitului arheologic, care în acest caz este peştera – n.r.), amplasament care ar facilita şi studiile de profil. De asemenea, în zonă s-ar putea organiza tabere de arheologie experimentală şi ar fi posibilă aplicarea unor alte mini-proiecte, care să ofere elevilor din judeţul Hunedoara, dar şi din ţară, câteva ore de educaţie în aer liber, în spiritul respectului faţă de natură.
Marius Achim spune că valorificarea peşterilor de pe Valea Roatei ca obiective turistice se poate face prin realizarea unui traseu turistic subteran cu acces sigur şi facil, care să pună în valoare aspectele cele mai interesante ale peşterii şi să permită vizitele turiştilor, alături de ghizii lor, în condiţii de maximă siguranţă. “Noi vrem ca alegerea traseului, soluţiile proiectate şi materialele care vor fi folosite să nu afecteze patrimoniul speologic şi arheologic. De exemplu, proiectul implică şi realizarea unui sistem de iluminat eficient, care să pună în valoare atât arhitectura peşterii, elementele peisajului subteran (draperiile incipiente), cât şi modulele expoziţionale pe care vrem să le amplasăm în peşteră”, explică Achim. Acesta adaugă că membrii asociaţiei s-au gândit ca amenajările realizate în grote să fie demontabile, astfel încât să poată fi dezasamblate, fără a deranja spaţiul subteran.
Arheologie experimentală, centru de informare, pasarelă şi parcare
Hunedorenii intenţionează ca la baza peşterii să fie amenajate mai multe module de arheologie experimentală, unde voluntarii sau angajaţii obiectivului turistic, costumaţi asemenea oamenilor preistorici, să prelucreze chiar în faţa turiştilor piatra, osul, cornul, lemnul şi pielea. Faptul că intenţiile tinerilor hunedoreni sunt cu adevărat serioase este demonstrat chiar de proiectul acestora, care a fost gândit în detaliu. Primul amplasament ar urma să fie situat între ultima construcţie din sat şi intrarea în Cheile Nandrului. Aici, tinerii au venit cu propunerea realizării unei parcări unde să încapă 20 de autoturisme, două autobuze, motociclete, biciclete, iar parcarea să fie deservită de grupuri sanitare pentru turişti. Pentru a ajunge la peşteră, peste râul Petac ar trebui să fie amenajată o pasarelă şi tot pe malul Petacului tinerii vor să amenajeze un punct de informare şi un stand de vânzare, legat de DJ 708E, prin intermediul unei a doua pasarele de lemn.
În vecinătatea punctului de informare, proiectul prevede amplasarea de panouri informative cu harta zonei şi informaţii turistice despre peşteră. “Din vecinătatea centrului de informare pornesc scările din lemn şi piatră, în zig-zag cu direcţia vechii alei, cu patru platforme de grupare şi regrupare a turiştilor”, adaugă Marius Achim.
Machete de inspiraţie nemţească şi iluminat eco
Activităţile educaţionale pentru copii ar presupune reconstituirea unor situaţii din săpătura arheologică şi prezentarea metodelor de cercetare, dar şi înfiinţarea unui centru recreaţional, care va funcţiona ca atelier de pictură. Aici copiii vor folosi metode primitive de obţinere a culorilor pe bază de ocru, plante pisate şi alte minereuri, şi vor putea să realizeze chiar ei “picturi preistorice”. Modulele expoziţionale pe care tinerii hunedoreni vor să le amenajeze aici includ, după câteva modele deja funcţionale în Germania, manechine, vetre de foc, locuri de dormit şi apărători de vânt. Panourile vor prezenta informaţii despre evoluţia raselor humanoide, modul de viaţă, de vânătoare, viaţa în peşteră, folosirea şi fabricarea diferitelor obiecte din silex, os şi corn. Peştera ar urma să fie luminată cu un sistem de leduri cu baterii reîncărcabile, un iluminat rece ce nu afectează structura interioară a peşterii, iar pentru a asigura evacuarea turiştilor în caz de urgenţă membrii Asociaţiei Club Sportiv “Free Bikers” Hunedoara s-au gândit şi la o soluţie de rezervă: o instalaţie de iluminat de siguranţă, cu sursă de alimentare alternativă.
Premieră hunedoreană: biletul-circuit
Ea ar urma să funcţioneze prin intermediul unor corpuri de iluminat cu releu, cu baterie uscată, şi ar avea o autonomie de trei ore, mai mult decât suficiente pentru parcurgerea traseului de câteva zeci de metri. Pentru ca interiorul peşterii să fie afectat cât mai puţin, toate elementele care ar urma să constituie amenajarea peşterii vor fi debitate în afara grotei, iar în interior se vor face doar îmbinările între elementele prefabricate şi va fi montată o plasă pentru securizarea plafonului. Marius Achim afirmă că, pentru implementarea proiectului gândit de membrii organizaţiei, ar fi nevoie de 400.000 de euro. Achim mai spune că hunedorenii s-au gândit să lanseze în premieră, cel puţin în judeţul Hunedoara, şi biletul turistic de tip “circuit”. Asta înseamnă că hunedorenii care vor vizita peşterile de pe Valea Roatei vor putea să meargă cu acelaşi bilet şi la Castelul Corvinilor şi vor beneficia de o reducere de preţ. Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Asociaţia Pro Corvina Hunedoara, Asociaţia Clubul Sporturilor Montane Hunedoara şi Cercetaşii României Hunedoara şi-au anunţat deja disponibilitatea de a fi parteneri în proiect.
Renunţă la orientare turistică, alpinism şi tiroliană
Pe de altă parte, primarul din comuna Peştişu Mic, Casian Leorean Voina, spune că, deşi iniţial a fost de acord cu proiectul tinerilor, acum lucrurile s-au schimbat. “În principiu, ideea lor este bună, numai că, la aproximativ un kilometru şi jumătate mai sus, între timp, a fost înălţat un schit şi va fi ridicată o mănăstire cu hramul Sfântului Nectarie. Iar Episcopia Devei şi Hunedoarei vrea să construiască la vreo 800 de metri mai sus de mănăstire o tabără de copii, aşa că nu ştiu dacă proiectul tinerilor de la «Free Bikers» va mai putea fi pus în practică.
Monahii au nevoie de linişte, iar noi am încercat în ultimii ani să-i determinăm pe hunedoreni să nu mai vină aici cu maşinile, pentru că zona nu este amenajată ca spaţiu de ieşit la iarbă verde sau de campare. Este nevoie de containere, de toalete, iar consiliul local nu are bani pentru aceste amenajări”, explică primarul. Unul dintre motivele pentru care autorităţile locale din Peştişu Mic nu vor ca hunedorenii să vină pe Valea Roatei la sfârşit de săptămână sunt mormanele de gunoaie pe care “grătăriştii” fără bun simţ le lasă în urmă.
În replică, arheologul Cristian Roman spune că iniţiatorii proiectului de valorificare turistică a peşterii sunt dispuşi să renunţe la orientare turistică, alpinism şi tiroliană, activităţi conexe, pe care le aveau în plan, doar ca să nu-i deranjeze pe călugări, care au fost primii acolo şi ca să păstreze o relaţie de parteneriat cu consiliul local, fără de care proiectul devine imposibil de realizat.
Fosile de milioane de ani şi festival pentru bikeri
Deşi autorităţile locale au încercat în nenumărate rânduri să-i oprească pe hunedoreni să mai iasă la iarbă verde în zona Valea Roatei, amplasând la un moment dat chiar şi o barieră, ca să nu mai încaseze amenzi de la Garda de Mediu pentru gunoaiele aruncate aiurea de petrecăreţi, turişti din judeţ, dar şi din ţară, încă se mai bucură de frumuseţea peisajului din zona Valea Nandrului. Unii dintre ei au descoperit aici un lucru care i-a uimit: melci pietrificaţi în urmă cu 15 milioane de ani!
Autorităţile de mediu au avertizat că dorinţa turiştilor de a duce acasă un suvenir de vacanţă ar putea distruge încetul cu încetul situl, dar zona nu este apărată de nicio lege specială. Ordonanţa de urgenţă 57 din 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice menţionează că fosilele sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural, deci ele trebuie păstrate, comercializarea lor fiind interzisă, cu excepţia cazurilor în care există avizul autorităţilor de mediu şi al Academiei Române.
Pe de altă parte, câteva sute de motociclişti şi-au dat întâlnire în fiecare an pe Valea Roatei, lângă Nandru, la Festivalul “Free Bikers Week”. Evenimentele s-au desfăşurat sub sloganul “Respectă şi vei fi respectat”. Împătimiţii motoarelor susţin că în acest fel au vrut să le arate celorlalţi participanţi la trafic că, în ciuda imaginii de “băieţi răi” ai şoselelor, bikerii sunt primii care ţin să respecte regulile, fie şi numai pentru propria siguranţă. Acum, însă, odată cu apariţia schitului şi mai ales după înfiinţarea taberei pentru copii, turiştii ar putea să dea sporturile de aventură şi turismul cultural pe turismul monahal şi distracţiile “lumeşti” pe reculegere în tăcere şi regăsirea de sine.
