Satele din zona Brad au primit un milion de euro

Administraţiile locale din zona de nord a judeţului Hunedoara au primit, fiecare, câte 100.000 de euro prin intermediul LEADER GAL “Ţara Zarandului”. Proiectele de care vor beneficia locuitorii comunelor respective presupun asfaltări de drumuri, modernizarea unor case de cultură şi cămine culturale, cumpărarea de utilaje multifuncţionale pentru deszăpezire şi toaletarea vegetaţiei, dar şi amenajarea unui parc, construirea unui teren de sport cu nocturnă şi a unei popicării.

Ţara Zarandului

Termenul pe care îl au la dispoziţie administraţiile locale pentru a implementa proiectele este de doi ani, însă acestea spun că firmele constructoare vor termina lucrările mult mai repede. Asta şi pentru că administraţiile locale pot, mai nou, să opteze pentru firma care va realiza lucrările şi să le încredinţeze direct, dacă valoarea totală a proiectului este de până la 100.000 de euro. Comuna Vălişoara, de exemplu, îşi va cumpăra un utilaj multifuncţional care va putea fi folosit la lucrări de întreţinere a drumurilor şi a terasamentelor, dar va avea şi o remorcă, lamă pentru deszăpezire, sărăriţă, plus alte echipamente care vor fi folosite pentru toaletarea arborilor şi a zonei verzi din imediata apropiere a carosabilului. “Pentru noi LEADER GAL, înfiinţat după modelul Ungariei şi al altor ţări din Vest, era singura şansă ca să putem să accesăm aceste proiecte. Am încercat şi alte surse de finanţare. Am vrut un centru de informare turistică, pentru că aveam de gând să facem un punct de atracţie dintr-o casă ţărănească pe care am transformat-o în muzeu. Iniţial proiectul nostru, care costa cam 80.000 de euro a fost declarat eligibil, am primit 80 de puncte, dar apoi ni s-a spus că nu mai suntem pe harta turistică. Am făcut contestaţie, pentru că plătisem consultanţă o grămadă de bani – 3 la sută din valoarea proiectului – dar nu am putut face nimic. Ba am mai ajuns şi în litigiu cu consultanţii, pentru că proiectul a fost declarat eligibil, experţii au cerut banii, dar noi nu primisem finanţare”, explică Mircea Rovimar, primarul din Vălişoara, comună unde trăiesc mai puţin de 1.300 de hunedoreni.

Edilii comunelor se mai plâng şi de faptul că finanţatorul modifică procedura de implementare în timpul derulării proiectelor, ceea ce îngreunează mult implementarea şi speră ca LEADER GAL să permită accesarea mai facilă a fondurilor, mai ales că este vorba despre sume modeste şi proiecte de mai mică anvergură.

Teren de sport cu nocturnă şi popicărie

În Tomeşti, comună care înglobează şapte sate, autorităţile au optat pentru modernizarea şi asfaltarea unui drum, pe o distanţă de 1,7 kilometri, în localitatea Livada. Primarul din Tomeşti, Octavian Tămaş, spune că va urgenta lucrările pentru că, deşi are la dispoziţie doi ani, vrea să finalizeze proiectul mai repede : până la sfârşitul lunii decembrie. Potrivit lui Tămaş, în localitatea Livada mai locuiesc doar 120 de oameni. Primarul spune că mai are de asfaltat alţi doi kilometri de uliţe interioare în comună, dar şi DC3, între Şteia şi Livada, rută care, deşi a fost propusă pentru finanţare în mai multe rânduri, nu a obţinut niciodată banii necesari. “GAL-ul acesta este foarte util pentru noi, pentru că Programul Operaţional Regional nu operează în comune, iar fondurile structurale îşi încheie în acest an sesiunea bugetară, urmând ca abia de la anul să înceapă o nouă etapă, care operează pe infrastructură”, precizează Octavian Tămaş. La Baia de Criş proiectul finanţat prin intermediul Asociaţiei Intercomunitare “Ţara Zarandului” LEADER GAL constă în amenajarea unui parc cu spaţii de joacă pentru copii, a unui teren de fotbal cu iarbă sintetică, nocturnă şi vestiare, dar şi a unei popicării (!) acoperite. Primarul, Romeo Fărcaş, spune că parcul va fi realizat pe amplasamentul actualei zone verzi din comună unde administraţia locală a amenajat cu mai mulţi ani în urmă un loc de joacă pentru copii. “Noi am vrut să amenajăm parcul în regie proprie, dar a apărut oportunitatea GAL LEADER şi am considerat că este mult mai avantajos aşa”, explică primarul. De noul parc vor beneficia 2.900 de hunedoreni, locuitori ai comunei Baia de Criş. Primarul adaugă că a optat pentru realizarea unui parc cu teren de fotbal modern şi popicărie pentru că până acum administraţia locală a făcut cu precădere pentru investiţii de infrastructură.

Reţea de canalizare funcţională în noiembrie

“Restul le cam aveam: Baia de Criş e asfaltată aproape în totalitate, Ţebea are două văi lungi care sunt asfaltate, Lunca şi Cărăstău au fost prinse într-un alt proiect şi toate uliţele sunt puse la punct, Rişculiţa are două văi – una e asfaltată, iar una urmează să fie şi ea… În plus, acum s-a terminat implementarea unui proiect pe linia de finanţare 322, în valoare de 2.500.000 de euro. Cu aceşti bani au fost construite reţele de canalizare şi staţii de epurare în patru sate, iar în alte două localităţi s-au făcut asfaltări şi modernizări de drumuri. Reabilitări am făcut la toate căminele din sate şi am şi utilajele de care am nevoie, aşa că am ales parcul. Aş fi putut să fac, prin GAL, un centru turistic. Dar ce înseamnă asta: o clădire, acolo, unde ar fi trebuit să angajez un om. Aia e, însă, o gogoriţă, iar eu am vrut să văd lucruri palpabile”, susţine Romeo Fărcaş.

Reţelele de canalizare şi staţiile de epurare au fost realizate în Baia de Criş, Rişca, Baldovin şi Rişculiţa. În urmă cu opt ani în comună a fost implementat un alt proiect, de această dată linia de finanţare fiind SAPARD, care a presupus realizarea alimentării cu apă contruirea de reţele de distribuţie.

Birocraţia îngreunează implementarea

Canalizarea şi staţiile de epurare care tocmai au fost construite, nu sunt încă funcţionale. Primarul din Baia de Criş spune că în luna noiembrie, cel târziu, reţelele de canalizare şi staţiile aferente vor deservi locuitorii din cele patru sate. Primarul afirmă că, deşi are doi ani la dispoziţie pentru finalizarea parcului, acesta ar putea fi gata mult mai repede, având în vedere că lucrările nu sunt foarte complexe şi nici nu este vorba de o sumă foarte mare. Astfel, locuitorii din Baia de Criş ar putea să aibă un parc modern până cel târziu în luna iulie a anului următor. Directorul executiv al Asociaţiei Intercomunitare “Ţara Zarandului” LEADER GAL, Marius Sârb, anunţă că începând cu luna iulie finanţările sunt disponibile şi pentru hunedorenii care vor să înceapă o mică afacere pe cont propriu. Măsura 312, de pildă, oferă între 7.800 şi 31.000 de euro pentru deschiderea unor ateliere de prelucrare a produselor din piele, a lânii, a blănurilor sau a unor mici ateliere de tricotaje, pentru ateliere de fierărie, croitorie, cizmărie, dar şi pentru servicii sanitar-veterinare, medicale, de reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.

Asociaţia Intercomunitară “Ţara Zarandului” LEADER GAL a fost înfiinţată tocmai pentru a uşura accesarea fondurilor europene de către administraţiile locale, dar şi de oamenii simpli ai satelor din nordul judeţului, sub sloganul “Sus ţinem Ţara Zarandului”. Cu toate acestea, singurul inconvenient de care se tem edilii-şefi din comunele din zona de nord a judeţului, după semnarea constractelor de finanţare, este birocraţia. Aceştia spun că, pentru un singur proiect implemenat în anii anteriori, au fost nevoiţi să meargă chiar şi de 36 de ori până la Bucureşti, pentru rezolvarea problemelor care ţin de documentaţie şi rapoarte.