Fanfara din Ghelari va avea uniforme şi instrumente noi

Primăria comunei Ghelari nu se mulţumeşte doar să păstreze activă fanfara din localitate, ci doreşte să o transforme din nou într-un brand local, poate chiar mai puternic decât a fost pe vremuri. Un simbol al Ţinutului Pădurenilor are şanse să-şi recapete strălucirea mulţumită unui proiect finanţat prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Ţara Haţegului – Ţinutul Pădurenilor.

Dacă proiectul Primăriei Ghelari primeşte aprobările finale, membrii fanfarei nu vor mai fi nevoiţi să îmbrace haine împrumutate de organizatorii unor mari manifestări, cum s-a întâmplat anul trecut, la Sibiu

Proiectul, în valoare totală de 45.000 de euro, se află în ultimul stadiu de evaluare şi vizează două componente: dotarea Primăriei Ghelari cu utilaje pentru deszăpezire şi achiziţionarea de costume şi intrumente pentru fanfara din comună. În cel de-al doilea capitol este prevăzută şi confecţionarea de costume pentru grupul de dansuri populare din Ghelari.

Instrumente vechi de 40 de ani

“O treime din bani ar urma să fie folosiţi pentru fanfară şi grupul de dansuri populare. Restul sumei trebuie alocată pentru cumpărarea unei lame şi a unei sărăriţe, echipamente ce vor fi montate pe o basculantă pe care o avem deja”, spune viceprimarul comunei, Bogdan Lăscuţoni. Înnoirea dotărilor fanfarei pare a avea însă o valoare simbolică mai mare decât echipamentele pentru deszăpezire. Asta pentru că fanfara în sine este un punct important în istoria din ultimul veac a Ghelariului. “Instrumentele folosite acum sunt vechi de 40 de ani. Doar măiestria membrilor fanfarei le mai face să sune bine. Pe lângă cele 25 – 30 de instrumente de care avem nevoie, dorim să confecţionăm pentru membrii fanfarei costume apropiate de cele specific pădureneşti”, spune Adrian Drăgulescu, referent pe probleme culturale în cadrul Primăriei Ghelari.

Fanfara, o tradiţie mai veche de un secol

“Pe drept cuvânt, toţi ghelărenii se mândresc cu fanfara lor, pentru că aceasta a fost martoră la toate marile şi micile lor bucurii şi necazuri. Fanfara era prezentă la marile serbări câmpeneşti de 1 Mai atât în timpul Austro-Ungariei, cât şi după alipirea Ardealului la România”, se arată într-un referat întocmit de Primăria Ghelari, inclus în documentaţia proiectului de finanţare. “«Fanfara mare», adică cea completă, a seniorilor, era folosită numai la înmormântări şi la diverse manifestări importante, iar pentru baluri şi nedei era folosită o formaţie redusă, care cânta cu trâmbiţele”, se mai afirmă în acelaşi document. Fanfara din Ghelari a fost mereu “împrospătată” cu tineri, a căror iniţiere în tainele muzicii de gen începea încă de când copiii care se dovedeau talentaţi împlineau 10 – 11 ani. Aşa s-a ajuns ca, în anii ‘70, fanfara să numere 40 de membri.

Momentul de declin al activităţii fanfarei a fost semnalat în urmă cu 10 ani. Totuşi, grupul a supravieţuit, în ciuda faptului că din ce în ce mai mulţi tineri din Ghelari aleg să părăsească localitatea plecând ori la facultate, ori la muncă, peste hotare. Şi asta mulţumită implicării personalului Primăriei, dar şi înclinaţiei spre muzică a ghelărenilor. Se spune, mai în glumă mai în serios, că fiecare locuitor al Ghelariului este un posibil membru al fanfarei pentru că, pare-se, numărul copiilor talentaţi la muzică din acest sat este mai mare decât în alte localităţi de dimensiuni similare.