Absolvenţii care iau Bacul “la mişto”

Rezultatele obţinute la examenul de Bacalaureat nu îi diferenţiază pe absolvenţii de liceu din judeţul Hunedoara de colegii lor din ţară. De trei ani, Bacul reprezintă “pragul” de care se împiedică aproximativ jumătate dintre hunedorenii care termină liceul. După căzături repetate, în loc să-şi îmbunătăţească “saltul”, “repetenţii” Bacalaureatului par să-şi fi “tăbăcit pielea” şi se prezintă la examen indiferenţi, unii chiar pentru a şasea oară, aproape convinşi că nu vor promova nici de această dată.

Cei mai mulţi dintre candidaţii sesiunii de toamnă a Bacalaureatului se prezintă la examene conştienţi că au şanse infime să promoveze

Emoţiile nu caracterizează aproape deloc atmosfera de la prima probă scrisă a “Bacului de toamnă” din acest an. În curtea Colegiului Economic “Emanuil Gojdu” din Hunedoara, unul dintre liceele în care se organizează în această prioadă examenul de maturitate, poţi vedea, însă, furie, pentru că, din cauza “nenorocitului” de examen, tinerii sunt nevoiţi să se trezească dis-de-dimineaţă, şi, în ciuda “efortului imens” de a se prezenta la examen, supraveghetoarele nu binevoiesc să “închidă ochii” la copiat. Candidaţii care nu sunt furioşi sunt peste măsură de veseli. Ies din clădire râzând zgomotos, îşi bat pe umăr colegii şi fac concurs – care a debitat mai multe “perle”, conştienţi că vorbele înşirate pe trei – patru pagini nu au nimic de-a face cu operele marilor clasici ai Literaturii Române.

Profesorii, dezamăgiţi din nou

Ieşiţi de la supravegheat, profesorii care i-au păzit pe aspiranţii la diploma de Bac oftează şi scutură dezaprobator din cap. “N-au învăţat nimic nici de data asta. N-au înţeles nici până acum că trebuie să citeşti ceva ca să iei Bacul?! Nu ştiu de ce au mai venit, dacă nu s-au pregătit deloc”, declară revoltat Constantin Florian, un profesor din Hunedoara.

O colegă de-a lui încearcă să le găsească o scuză celor care nu au reuşit să obţină notă de trecere la Bacalaureat din prima încercare. “Majoritatea copiilor de aici sunt copii care au intrat la liceu cu media sub cinci. Mare prostie a fost desfiinţarea şcolilor profesionale”, spune Elena Ilie, învăţătoare. Dacă te uiţi, însă, la absolvenţii de liceu, cu o oarecare indulgenţă, îi poţi caracteriza în trei cuvinte: inconştienţi, neglijaţi şi insolenţi.

Râd de neştiinţă ca de o glumă bună

Un profesor de matematică din judeţ organizează meditaţii gratuite la şcoală, sâmbăta dimineaţa, pentru a le oferi elevilor din liceul său o şansă în plus să promoveze Bacalaureatul. Din patru clase de a douăsprezecea nu reuşeşte să umple o sală. În timp ce profesorul scrie câteva table, în caiete notează cine vrea. Cu o săptămână înainte de sesiunea din iunie a examenului, îşi întreabă elevii dacă cred că o să îl promoveze. Aceştia izbucnesc în râs ca de o glumă bună. “Nu, îl picăm la mate, e sigur”, îi răspund cei mai mulţi. Profesorul încearcă să rămână calm, deşi gândul că şi-a pierdut dimineţile de sâmbătă fără niciun rezultat îl aduce în pragul disperării. Absolvenţii de liceu nu îşi mai doresc cu adevărat să ia Bacul. Plecarea la facultate nu îi motivează decât pe puţini dintre ei.

Astfel, pentru cei mai mulţi dintre “repetenţii” Bacalaureatului, acesta este un examen inutil, la care se prezintă mai mult de gura părinţilor sau a diriginţilor. “Nu cred că-l iau, n-am putut să copiez. Oricum pe mine nu mă interesează Bacul. Trebuia să-l dau anu’ trecut, când am gătat liceul, dar n-am fost pe aici. Acum, am vrut să încerc să-l dau, dar şi aşa pe mine nu mă ajută cu nimic”, spune un puştan ieşit de la proba de limba română. Pomenesc de facultate şi începe să râdă: “Ce să caut eu la facultate? Abia am aşteptat să scap de liceu, acum să merg la facultate, să mă fac şomer cu diplomă?”, răspunde el. Opinia tânărului este, din păcate, împărtăşită de mulţi dintre colegii săi. Îşi ascund indolenţa în spatele clişeului şomerilor cu diplomă, fără să înţeleagă că un act care atestă într-adevăr nişte cunoştinţe le poate fi permisul de trecere către o viaţă mai bună. Părinţii lor nu au argumente suficient de puternice să le schimbe percepţia. Ba chiar par să se fi obişnuit cu ideea Bacalaureatului ratat. De puţine ori copiii sunt vinovaţi pentru insucces. Cel mai adesea, de vină sunt fie profesorii, fie subiectele prea grele. Prin urmare, între două sesiuni stresante ale examenului maturităţii, respinşii săi îşi refac forţele la mare.

Corigenţi la bunul simţ

Repetenţii de la Bac se dovedesc corigenţi şi când vine vorba despre bunul simţ. Atitudinea lor la ieşirea din sălile de examen inspiră o obrăznicie care întrece orice aşteptare. Nu ies bine pe uşile liceului şi încep să-i “gratuleze” pe profesorii supraveghetori cu înjurături ca la uşa cortului. Cei mai “politicoşi” se limitează să-i numească “proşti” pe cei care au jucat rol de gardieni la examenul de Bacalaureat. Profesorii care le-au oferit atât de mult vreme de patru ani şi care îi aşteaptă la ieşirea din examen sunt primul “tampon” al mâniei candidaţilor “surprinşi” şi de această dată de “subiecte neaşteptate”.
Oricât de stricte au devenit condiţiile de examen, Bacalaureatul nu mai reuşeşte să-i impresioneze pe absolvenţii de liceu. Adolescenţii care ies din “sălile de tortură” ale Bacului cu ochii umezi şi obrajii îmbujoraţi reprezintă excepţiile.

Copleşit de emoţii

Totuşi, printre râsetele nervoase şi sudalmele din curtea centrului de examen din Hunedoara, îşi face apariţia un băieţandru scund, care coboară scările liceului vizibil emoţionat. Priveşte dezorientat în jur, ca şi cum ar încerca să îşi dea seama unde se află. Asistenta liceului îi iese în cale. O întreabă cu lacrimi în voce când se afişează rezultatele. Femeia îi răspunde că săptămâna următoare şi scoate din buzunar o bomboană pe care i-o pune în mână, încurajâdu-l să o mănânce, că-i va face bine. Mâinile adolescentului tremură prea tare ca să poată desface bomboana. Asistenta îl ajută. Băiatul părăseşte curtea liceului mestecând bobul dulce. Este singurul pe care perspectiva unui nou eşec la Bacalaureat îl întristează. Restul par să ia examenul maturităţii la mişto.