Editorial: Persoane importante

Articolul a fost vizualizat de 1,822 ori

De ceva timp, mă simt VIP-uit peste ochi din ce în ce mai des. Peste tot unde mă duc, mă plimb sau mănânc dau peste persoane importante. Foarte importante. Nu ai cum să nu le observi. Uite, piţipoanca asta coaptă, la vreo 30-40 de ani, cu care urc în lift. Taioraş mulat pe talie, tenul sub boială şi privire de crotal. Joacă fiecare gest la intimidare.
Ţinuta şi aerul marţial o recomandă imediat ca o mare doamnă. Ce dacă pe gleznă jos are un tatuaj plasat strategic? Iaca, nu-i mare lucru! Doar amprenta unor mici destrăbălări duse pe picior din prima tinereţe.

Tot o persoană importantă trimite invitaţii la nu mai ştiu ce proiecte. Drăguţ! Omul a fost primar, apoi om de afaceri şi aşa a rămas. Totul bine până deschizi invitaţia. Şi după aia, că începi să râzi. Omul face multe greşeli în text, dar aşa de bine potrivite, că noile cuvinte formate te duc cu gândul la asocieri dintre cele mai hazlii. Te gândeşti că, no, asta e cu oamenii importanţi, sunt spirituali. Asta până citeşti că “proiectul sa desfăşurat…”. E prea mult deja, şi involuntar îţi zici că persoana asta importantă ar trebui să treacă măcar o dată prin gramatica de a V-a primară.

Nu mai pomenesc de persoanele importante din politică, dacă până şi puţerii lor secretă o flegmatică hegemonie de jur împrejurul lor, pe care o simţiti imediat, în afară de cazul în care nu sunteţi cumva şi dumneavoastră niscaiva VIPULEŢ.

Şi dacă nu aţi ajuns o persoană importantă până acum, nu veţi găsi niciunde reţeta ca să ajungeţi. Asta se naşte în om. Uite-i pe cei cu vocaţie cum se adună ciorchine pe la fel de fel de agape, unde stau pe vârfuri şi se cultivă pe lângă alte persoane importante. Mai importante. Pentru că nu ştiu să facă altceva. Aşa că puteţi citi kilograme de cărţi cum să vă dezvoltaţi personalitatea.

Dacă după lectură constataţi că aveţi încă ruşine, că pupatul în dos nu vă iese convingător sau că încă mai cunoaşteţi îndoiala, e pe degeaba. Treceţi la altceva. Eventual învăţaţi o meserie. Că ţărişoara trebuie să se bazeze şi ea pe cineva.

About Adrian Sălăgean