Un parc arheologic cât o ţară

Un parc arheologic de circa 500 de hectare, conservarea ruinelor de la Sarmizegetusa Regia şi de la Ulpia Traiana, punerea în valoare a cetăţilor dacice, mini-caruri pentru turiştii care urcă la situri, reguli drastice pentru comunităţi, refacerea unor castele şi conace din Ţara Haţegului, dar şi adoptarea stilului “Slow Europe” este soluţia găsită de autorităţile judeţene pentru dezvoltarea turistică locală împreună cu specialiştii de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti.

Biserica-monunent din Densuş este doar una dintre comorile culturale ale ţării Haţegului

Protocolul de colaborare semnat între Consiliul Judeţean Hunedoara şi instituţia universitară este soluţia la care au apelat autorităţile: “Era normal să ajungem la un protocol de colaborare cu o instituţie de un asemenea prestigiu. Noi, Consiliul Judeţean, ne vedem vârful nasului, adică ştim cât ne putem implica în administrare, dar nu şi în probleme tehnice de care avem nevoie în absorbţia de fonduri europene, în construcţia unor studii de fezabilitate şi proiecte.

Universitatea de Arhitectură din Bucureşti nu este o instituţie de mâna a cincea, ci e o emblemă la nivel de ţară şi, la nivel European, este bine cotată. Eu mă bucur că am reuşit să obţinem sprijinul lor, pentru că avem mare nevoie pentru proiectele pe care le vom înainta spre aprobare Comunităţii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ. Acesta spune că va apela la fonduri europene nu doar pentru a finanţa lucrările de asfaltare a drumului de peste 19 kilometri până la fosta capitală dacică, dar şi pentru a sprijini investiţiile care se fac în situl administrat acum de CJ. Protocolul a fost prezentat public la încheierea primului eveniment specificat în document – un workshop cu studenţii UAUIM pentru realizarea unui “traseu turistic sustenabil”.

Timp de patru zile, studenţii universităţii au vizitat atât Ulpia Traiana, cât şi Sarmizegetusa Regia şi Costeşti Cetăţuie, dar şi parte din castelele şi bisericile de piatră din Ţara Haţegului: “În perspectiva sustenabilităţii integrate şi a traseelor turistice, tot acest patrimoniu este necesar a se pune în valoare, în condiţiile în care aici există un sistem al cetăţilor dacice, al conacelor şi al castelelor, avem în vedere şi un proiect care să vizeze cele şapte castele, după cum spunea Nicolae Ioarga că Ţara Haţegului este “Ţara celor şapte castele”, spune lector dr. arhitect Tana Lascu. Aceasta este şi asistentul coordonator al Centrului de Dezvoltare Durabilă în Arhitectură, centru care va oferi consultanţă de specialitate în privinţa direcţiilor care trebuie urmate pentru dezvoltarea turismului.

De la industrie, la turism

“Chiar vrem să punem în valoare cetatea Sarmizegetusa Regia, şi este un crez al meu pe care îl repet de 10 ani, că judeţul Hunedoara nu va mai fi niciodată judeţul numărul 1 în economie, superindustrializat, dar poate deveni numărul 1 în atragerea de turişti, un judeţ super vizitat. Se lucrează la crearea unui parc arheologic de vreo 500 de hectare, care va cuprinde cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, dar şi Ulpia Traiana şi parte din monumentele medievale din Ţara Haţegului. Acolo trebuie să existe o concepţie unitară începând de la Costeşti şi până la Sarmizegetusa, chiar gândim un proiect mare, l-am supus atenţiei Universităţii de Arhitectură din Bucureşti şi sperăm să obţinem ceea ce ne dorim, ca să nu ne trezim noi în zonă cu nişte construcţii cu turnuleţe, case ţigăneşti, să le spunem pe nume, în acea zonă mirifică, plină de istorie”, spune şeful CJ. Proiectele, odată conturate şi realizate studiile de fezabilitate, vor fi depuse pentru obţinerea finanţării europene în exerciţiul financiar 2014-2020. Se lucrează deja la un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi renovarea Castelului Nopcea din Săcel, care urmează a fi finanţat cu fonduri alocate de statul norvegian. Cele şapte castele care intră deja în planul autorităţilor sunt cele din Nălaţi, Păclişa, Sântămărie Orlea, Peşteana, General Berthlot, Săcel şi Cetatea Colţ.

Turism pe termen lung

La Sarmizegetusa Regia ar urma să se ajungă doar cu mini-carul şi cu ghidaj de specialitate

La Sarmizegetusa Regia, autorităţile au anunţat de ceva vreme că au planuri mari care se vor concretiza acum cu ajutorul propiectelor propuse de cei de la Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, spune Vladimir Brilinsky, administrator sit Sarmizegetusa Regia.

“Ne bazăm pe profesionalismul arhitecţilor din cadrul Universităţii Bucureşti care vin la cetăţile dacice tocmai pentru a crea un cadru arhitectonic compatibil cu un monument UNESCO de talia Sarmizegetusei Regia. Evident, lucrările de conservare care sunt strict necesare pe termen scurt vor fi întocmite şi elaborate de colectivul de la Universitatea Ion Mincu. Vorbim în primul rând de conservarea zidului de incintă militară, vorbim de conservarea şi protejarea soarelui de andezit, a drumului pavat, de înlocuirea stâlpilor de la Marele Templu Circular şi o amenajare cu mobilier urban a întregii zone”.

O altă idee ar fi instalarea de bariere pe platoul Costeşti, realizarea unei parcări de dimensiuni mari şi introducerea unor mini-caruri pentru transportul turiştilor către Sarmizegetusa Regia, o idee care nu va fi agreată de toţi, crede Mircea Ioan Moloţ: “Să vedeţi ce scandal va ieşi când nu le vom mai da voie să urce cu maşina, vrem să introducem minicaruri de la Costeşti, care să aibă un ghid, sau să avem înregistrată o poveste pe care turiştii s-o asculte pe drum, vrem ca fiecare metru pătrat al zonei să aibă povestea lui”. Însă, pentru atragerea de turişti, mai ales din străinătate, universitarii ştiu că este nevoie de investiţii, dar mai ales de reguli stricte: “Vrem să implementăm un ghid de bune practici pentru intervenţii în arhitectura locului, se va merge pe patrimonializarea peisajului, lucru care se întâmplă deja cu succes în Deltă, în Maramureş sau Braşov. Vrem ca aceste zone din judeţ să-şi protejeze peisajul şi imaginile stradale, să eliminăm kitsch-ul. Adică trebuie să ne întrebăm şi noi de ce Europa a început să scoată şi să arunce ferestrele de termopan. Înseamnă că ei şi-au dat seama că nu sunt bune pentru peisajul local”, spune lectorul Tana Lascu, a cărei teză de doctorat se numeşte “Peisajul – concept integrator în dezvoltarea sustenabilă”.

Parc arheologic imens

“Prin acest protocol, dorim să punem în valoare sistemul de cetăţi dacice în contextul celorlalte sisteme de patrimoniu din judeţul Hunedoara, e vorba de sistemele de citadele, de conace, de castele, sistemele de biserici de piatră din Ţara Haţegului, e vorba de o valorizare în acest sistem integrat. Dorim să stopăm într-un fel ritmul alert de construcţii care agresează peisajul şi patrimoniul, pentru că din păcate este mult prea alert şi fără o politică fermă din partea autorităţilor locale riscăm să pierdem un patrimoniu cu o valoare foarte mare, o valoare fantastică pentru comunitate şi pentru cei care agrează acest gen de turism. Asta este o parte din ceea ce poate da România Europei”, este de părere Tana Lascu, idee adoptată rapid de autorităţi: “Dorim să facem tot împreună cu dânşii un traseu – şi ei ne vor da ideea – astfel încât să amenajăm locul în aşa fel încât să putem face acolo turism istoric. Vrem să le punem la dispoziţie mijloace de transport în comun însoţite de ghizi, sunt lucruri mari, lucruri care nu se fac într-o singură zi, lucruri care au dus la acest protocol semnat pe o perioadă nedeterminată şi sper să existe şi în actuala legislatură, cât şi în viitorul Consiliul Judeţean o colaborare cu dânşii. Vrem să punem în valoare nu doar cetăţile de acolo, dar cu ei avem colaborare şi pentru Ulpia Traiana, este şi pentru Geoparcul Dinozaurilor Pitice, este o arie mult mai mare, un areal care în viitorul apropiat va însemna un parc arheologic judeţean de câteva sute de hectare, unde vin prinse atât cetăţile dacice, cât şi fosta capitală romană şi castelele din Ţara Haţegului”, propune preşedintele CJ.

Slow Hunedoara

Răspunsul celor de la “Ion Mincu” se pliază acum pe un concept aflat în trend pe vechiul continent, mişcare care se numeşte “Slow Europe”: “Propunem realizarea unor trasee sustenabile care merg în contextul acestui slogan de «Slow Europe», adică o Europă lentă. E vorba de oraşele, aşezările care conştientizează importanţa calmării dezvoltării aberante, un capitalism sălbatic care nu a dus nicăieri. De multe ori mergem către o dezvoltare haotică, fără să ştim cu adevărat care e scopul şi actualmente Europa se înddreaptă şi îşi doreşte să meargă după acest slogan de o Europă care se bucură de un patrimoniu străvechi, de viaţa într-un ritm mai lent”, explică Tana Lascu. Dacă turiştii se vor bucura de regulile propuse, comunitatea şi proprietarii de construcţii vor fi cel mai probabil mai greu de convins“.

Asta înseamnă o viziune integrată asupra patrimoniului arhitectural, ne referim şi la proporţiile tuturor construcţiilor, echilibrul, armonia, materialele utilizate, ne dorim reabilitarea peisajului din întreaga zonă, pe lângă conservarea cetăţilor, punerea lor în valoare, mediatizarea lor, ceea ce duce la un turism sustenabil. Propunem de exemplu reutilizarea fondului existent, care e valoros şi important şi reabilitarea lui fără a construi clădiri noi, doar dacă e necesar. E nevoie şi de o sensibilizarea a comunităţii, a elevilor, tinerilor din zonă pentru a percepe adevărata valoare a locurilor în care trăiesc”, detaliază lectorul universitar.

Acest concept de intervenţie precaută şi conservare a peisajului a apărut în anul 2000, odată cu Convenţia Europeană a Peisajului de la Florenţa, ratificată şi de România patru ani mai târziu. “Convenţia Europeană de la Florenţa promovează o nouă înţelegere a peisajului, unul care trebuie perceput de oameni ca un efect al interacţiunii milenare dintre natură şi cultură, o înţelegere a procesualităţii istorice văzută prin prisma percepţiei umane. Omul să devină o resursă de mediu şi un element fundamental al peisajului”. Pe înţelesul tuturor: vor dispărea din peisaj căsuţele roşii, portocalii sau roz, gardurile vor fi concepute după modelul tradiţional, nu se vor folosi elemente moderne şi se va încerca limitarea la maxim a intervenţiei umane şi promovarea potenţialului arhitectural excepţional al zonei.