Ferma-minune de la Peşteana

„Când puneţi totul pe picioare o să promovăm mai mult proiectul dumneavoastră, ca să-l vadă toată ţara. Acesta este genul de afacere care va merge de acum înainte şi asta încercăm şi noi să finanţăm pe viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală: proiectele integrate, adică producţie şi procesare. Eu sunt convins că la un moment dat veţi avea şi reţea de magazine” – sunt cuvintele ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care, la finele săptămânii trecute, a vizitat o fermă dezvoltată pe fonduri europene în Peşteana.

Sala de muls a viitoarei ferme de vaci de la Peşteana,
care va completa un întreg circuit agricol local, este aproape gata

Proiectul este unicat la nivelul ţării şi a adus în comuna Densuş chiar fermieri din vestul Europei, uimiţi să descopere în România o fermă atât de modernă. SC Ferma Denis este un proiect finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu o valoare totală de 2.583.956 de euro, din care jumătate, adică 1.291.978 de euro, reprezintă finanţarea privată, iar restul este contribuţia publică. Unul dintre fermierii care au pus pe picioare proiectul, Gabriel Doda, spune cum s-a născut ideea: „Punem accent pe calitate şi bunăstarea animalului. Am plecat de la faptul că suntem clienţi şi am intrat în magazin. Clientului trebuie să-i arătăm de unde vine marfa, ne-am strâns vreo 20 de prieteni şi ne-am împărţit – tu ai găini, tu creşti capre, altul oi, astfel încât, în această cooperativă să ajungem de la pământ, până la galantare, la magazin, în faţa clientului. Deja începem să ajungem să avem toate aceste verigi, pentru a nu fi parazitaţi de intermediari”. La acest proiect se lucrează de câţiva ani: „Toate proiectele sunt contractate pe FADR, numai că sunt în diferite stadii de construcţie sau implementare”, spune Călin Marian, director în cadrul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Hunedoara, completat de fermier: “Pe fonduri europene avem deja o seră gata, pe asta am făcut-o prima dată, urmează o fabrică de conserve de legume primară, mică, astfel încât legumele care rămân de pe piaţă – gen castraveţi – nu are rost să le mai ţinem după o zi pe tejghea, le aducem înapoi şi le facem murături. Ori, facem zacuscă…”
„După o zi?”, întreabă mirat ministrul. „Da, ne permitem asta şi bineînţeles că vom face şi dulceţuri de fructe de pădure, facem must, siropuri”. Sunt însă şi probleme care ţin de sistem: „Nu avem sămânţă românească pentru legume, asta ar fi una dintre problemele importante. În sere, avem mai multe soiuri de roşii, între care şi o roşie-prună, mai lunguiaţă, toate se vând bine, sunt gustoase, ne orientăm după ce cere piaţa”, spune agronomul Raluca Covataru. Nici de porumbul boabe pentru semănături adus de dincolo fermierul hunedorean nu este mulţumit, aşa că şi-ar dori să găsească un soi românesc.

Cooperativa fermierilor hunedoreni

În acest moment însă, pe lângă recoltarea legumelor, în zonă se lucrează intens la altă parte din proiect – construirea şi dotarea unei fabrici de produse lactate: „De cealaltă parte, o să avem ferma de vaci şi o fabrică de procesare a laptelui. Toate unităţile se leagă, vor fi 300 de vaci de lapte şi vom aduce şi lapte de capră de la alt fermier din cooperativă. Fabrica de lapte este acum în construcţie”, spune fermierul. Pentru toate aceste investiţii sunt depuse proiecte şi accesate fonduri europene. Locul va mai adăposti şi o fermă de porci, cu o hală de reproducţie şi alta de îngrăşare, deşi: „…în mod normal, ar trebui să facem doar reproducţie, că asta merge cel mai bine. Lângă, am păstrat loc şi pentru zone de dezvoltare ulterioară, dacă vedem că va merge afacerea. Alimentaţia porcinelor va fi lichidă – porumb siloz cu zerul de la ferma de lapte. Toate se leagă, chiar m-au întrebat unii de ce le pun pe toate aici şi le-am povestit ce vreau să facem, adică gunoiul de la fermă îl ducem în zona de biogaz, unde am calculat că vom ajunge la o producţie de curent de 250-300 de kilowaţi, iar apa caldă intră în seră. Am arătat proiectul francezilor din Bretania, când am fost la ei pentru a le arăta tehnologia pentru ferma de porci şi au rămas uimiţi. Mi-au spus că ei acolo în zonă nu au aşa ceva. Au venit până aici să vadă şi le-am demonstrat că nu suntem lumea a treia”, îi explică ministrului producătorul hunedorean. Practic, în prezent, funcţionează doar serele de legume, de unde se recoltează din plin roşii, castraveţi, vinete şi ardei kapia, dar se lucrează la ferma de vaci şi chiar la amenajarea câtorva spaţii pentru magazinele fermei, unul chiar în Deva. Ministrul Agriculturii s-a arătat încântat de acest proiect: „Sigur că da, este un exemplu de organizare în agricultură, o cooperativă pe care cu greu o găseşti şi în afara României. Eu aştept cu nerăbdare să se inaugureze, ca să o promovăm şi să o dăm ca exemplu, pentru că în România funcţionează foarte bine puterea exemplului: am văzut producţie, procesare, exact tipul de proiect pe care vrem să-l sprijinim. Pe aceste proiecte vom pune accentul cu prioritate, asta nu înseamnă că îi excludem pe ceilalţi. Avem aici producţie şi procesare de legume, o să fie fermă de vaci şi procesare de lapte”.

Model de fermă

Totul s-a construit în urma iniţiativei mai multor fermieri hunedoreni, pe baza unor proiecte care au obţinut finanţare europeană şi pe locul unui vechi complex de vaci din Peşteana, obţinut de la un privat care ajunsese în pragul falimentului. “Este un proiect minunat, pentru că aici se încheie un circuit care începe cu producţia şi se încheie în magazine, magazine unde se vinde marfa din fermă. Aceasta respectă ultimele standarde europene şi este un loc unde vin fermieri din Vest şi se minunează de ce au oamenii ăştia”, spune Ioan Furcă, director la Direcţia de Agricultură Hunedoara. Directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit confirmă că este un proiect singular: “Este un proiect integrat, ceea ce-l face formidabil, duce produsul, din stare de sămânţă, până la magazin, în galantare. Este minunat că este o investiţie foarte mare din fonduri europene, este minunat că se atrag fonduri europene şi în urma lor se vede ceva realizat. Când va fi gata, va fi un proiect de succes, un proiect la care a aderat o asociaţie, o cooperativă agricolă care reuneşte mai mulţi fermieri care vor reuşi să aducă pe piaţă produse de succes”. Doar ferma de vaci va costa 900.000 de euro şi va avea un grajd – maternitate, un grajd pentru “tineret” şi două grajduri de vaci cu lapte. “Este exact modelul de care cred eu că avem nevoie. Pe partea de porcine avem nu doar ferme de îngrăşare, ci şi de reproducţie, lucru de care avem nevoie, ţinând cont de faptul că acum 60% dintre purceluşi sunt importaţi. E genul de cooperativă care trebuie stimulat din toate punctele de vedere. Ce putem să facem noi, este să acordăm punctaj suplimentar pentru viitoare investiţii din PNDR”, a promis ministrul agriculturii.