O ofertă de nerefuzat: tabăra interculturală

În fiecare an zeci de hunedoreni sunt implicaţi în schimburi de experienţă cu tineri din alte ţări europene şi nu numai. Adolescenţii spun că aceasta este o oportunitate extraordinară de a întâlni oameni şi de a cunoaşte culturi şi stiluri de viaţă diferite, lucru care poate fi extrem de util şi pentru cariera lor viitoare.

În taberele interculturale tinerii sunt angrenaţi în fel de fel de activităţi din domeniul educaţiei non-formale

Cea care gestionează proiectele cu schimburi de tineri este Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale. Pe scurt, ANPCDEFP. Prin intermediul acesteia sute de organizaţii din toată Europa scriu în fiecare an proiecte şi invită câte un grup de tineri într-o ţară. Hunedorenii care au fost beneficiari ai unor asemenea proiecte sunt încântaţi şi spun că – în doar câteva zile – au învăţat o mulţime de lucruri şi au legat prietenii care continuă să reziste peste ani.

Casă, masă şi bani de transport

Mai mult, totul este gratuit: ai cazarea şi masa asigurată, ba mai primesşti şi 70 la sută din banii necesari pentru transport. Una dintre hunedorencele care a fost într-un asemenea schimb de tineri este Codruţa Băluşe, elevă la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva. Până acum, deveanca a fost deja la două schimburi de tineri: unul în Austria şi unul în Estonia, iar în luna noiembrie va pleca în Danemarca. Schimburile de tineri nu au nicio legătură cu şcoala, ci sunt puse la cale de organizaţii neguvernamentale din ţări diferite, care aleg să trimită grupuri de câte patru sau cinci tineri într-una dintre ţările partenere. „Pot fi cinci sau şase ţări, singura regulă e să nu fie mai puţin de două. Fiecare organizaţie dintr-o anumită ţară trimite un grup de tineri într-un oraş sau sat, iar acolo se întâlneşte toată lumea. Tot ce se învaţă e axat pe educaţia non-formală şi fiecare schimb de tineri are o anumită temă. În Austria, de exemplu, s-a mers pe ideea mâncării sănătoase. Tema era: de ce e bine să mâncăm sănătos?”, povesteşte Codruţa.

Ferme ecologice şi mlaştini estoniene

Când a fost la schimbul de tineri din Austria, Codruţa s-a întâlnit cu grupuri de lituanieni, letonieni, turci, austrieci, români, dar la întâlnire a fost invitat şi un tânăr din Zambia. „De obicei se cere să vorbeşti engleza şi ar fi bine să o ştii, dar sunt şi tineri care nu ştiu o boabă de engleză şi tot te înţelegi cu ei. Se creează aşa… o apropiere, o prietenie cu oamenii ăştia pe care nu i-ai văzut niciodată, că ajungi să te înţelegi fără să mai fie nevoie de cuvinte”, zice Codruţa. Pe parcursul celor câteva zile cât a stat în satul de munte din Austria, adolescenta a vizitat împreună cu ceilalţi tineri mai multe ferme bio. Crescătorii de găini şi stupine, unde produsele erau naturale sută la sută. În Estonia, în schimb a avut parte de o mulţime de surprize: jocuri de rol, team-building, parcurgerea unui traseu de mlaştină, dar şi organizarea unui festival local. A fost cazată în aceeaşi încăpere cu două olandeze, dar grupul proiectului includea, nu doar români şi olandezi, ci şi italieni, francezi, spanioli şi, desigur, estonieni. „Când să plecăm acasă, un francez s-a ridicat în picioare şi a citit o scrisoare de rămas-bun. Era scrisă în engleză, dar el citea destul de prost. Cu toate astea, tuturor ne-au dat lacrimile”, îşi aminteşte emoţionată Codruţa.

Vreau şi eu, dar nu ştiu cum!

Tinerii care au participat deja la asemenea schimburi spun că foarte mulţi prieteni de-ai lor s-au arătat interesaţi să meargă şi ei în străinătate, dar spun că nu ştiu cu cine să ia legătura. Cine vrea să plece într-o asemenea aventură trebuie să ştie că poate găsii detalii pe site-ul: www.tinact.ro. Acolo vor afla cum pot să se implice şi să devină parte într-un asemenea proiect transnaţional. Dacă sunt selectaţi, vor putea să lucreze, vreme de una sau două săptămâni, într-un mediu intercultural, cu tineri care provin din alte ţări şi medii. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare spun că, în acest fel, tinerii pot să colaboreze, să dicute, să dezbată şi să experimenteze diversitatea culturală şi diferenţele.

Fără prejudecăţi şi stereotipuri

În plus, adolescenţii au şansa să se cunoacă pe ei în raport cu ceilalţi şi să-şi formeze propriile impresii, dar şi să combată prejudecăţile sau stereotipurile despre alte culturi. Pentru realizarea unui proiect „Schimburi de tineri” este nevoie de cel puţin două ţări participante, dintre care cel puţin una trebuie să fie o ţară membră a Uniunii Europene. Participanţii pot fi organizaţii neguvernamentale, dar şi organisme publice locale sau regionale, ba chiar şi grupuri informale de tineri, caz în care unul dintre membri îşi asumă rolul de reprezentant şi preia responsabilităţile. Partenerii pot fi găsiţi în pagina Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare, în „Lista de discuţii TiA – Căutare parteneri” sau prin intermediul Serviciului European de Informare Eurodesk.

Certificat „Youthpass”, recunoscut oficial

Dosarele de candidatură se depun prin poştă la ANPC, iar solicitanţii au la dispoziţie trei sesiuni, a căror dată limită expiră în prima zi a lunilor februarie, mai şi octombrie. Candidaturile depuse, dar neaprobate pot fi îmbunătăţite şi depuse din nou. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare spun că tinerii care participă la aceste proiecte descoperă realităţile sociale şi culturale ale Europei. Proiectele „Schimburi de tineri” permit implicarea în comunităţile din care ei fac parte, la nivel european. În final, orice hunedorean care a participat la un schimb de tineri va primi un certificat „Youthpass”, care evaluează şi atestă experienţa de învăţare pe care tânărul a dobândit-o în timpul proiectului. Comisia Europeană este cea care asigură că experienţa din cadrul programului este recunoscută oficial ca experienţă educaţională.