Hunedorenii nu mai au încredere în vaccinuri

Numărul hunedorenilor care îşi vaccinează copiii este în scădere. În ultimii ani, în jur de 15 copii dintr-o sută nu au mai fost imunizaţi nici măcar împotriva aşa-numitelor boli „ale copilăriei”. Deşi situaţia nu a scăpat de sub control, medicii recunosc că sunt alarmaţi şi spun că riscurile de îmbolnăvire sunt reale, iar decizia de a evita vaccinarea va avea doar efecte negative.

Informaţiile care circulă pe Internet, de multe ori neverificate şi neargumentate, diminuează numărul părinţilor care îşi vaccinează copiii fără să le fie apoi teamă de eventuale efecte secundare grave

Câteva mii de hunedoreni ar fi putut să îşi imunizeze fetiţele contra cancerului de col uterin (tulpinile cele mai periculoase, 16 şi 18) însă, din cauza informaţiilor care au circulat pe Internet, multor hunedoreni le-a fost frică să introducă substanţele din vaccin în organismul copiilor, sau chiar în propriul organism. Una dintre variantele care a circulat pe Internet a fost aceea că vaccinul, în loc să protejeze de cancer, ar creşte riscul de îmbolnăvire. O a doua varintă neoficială, dar care a băgat spaima în hunedoreni, a fost aceea că vaccinul este arma ascunsă a unei conspiraţii mondiale, care ar urmări sterilizarea fetiţelor. În aceste condiţii şi pe fondul apariţiei unor efecte secundare la câteva persoane care s-au vaccinat la nivel naţional, părinţii, dar şi adolescentele sau tinerele care ar fi putut să beneficieze gratuit de acest vaccin, nici nu au vrut să audă de el.

2.400 de doze anti-HPV au fost distruse

În judeţul Hunedoara, în jur de 1.200 de femei care suferă de cancer de col uterin se află în evidenţa DSP. Din anul 2008 şi până în prezent doar 400 de fete şi tinere femei, cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani, au fost vaccinate împotriva HPV. Restul de 1.200 de doze s-au apropiat binişor de expirarea termenului de valabilitate şi, pentru ca Ministerul Sănătăţii să nu fi aruncat banii degeaba, Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara a distribuit dozele de vaccin altor judeţe, unde cererea a fost mai mare şi a fost nevoie de ele. Cea mai mare parte a acestora au fost transferate la Satu Mare, Arad, Bihor şi Sibiu. Alte 2.400 de doze cu care ar fi putut fi vaccinaţi 800 de copii au expirat, aşa că au fost distruse. Pierderile rezultate în urma cheltuielilor inutile au totalizat 1,6 milioane de lei.

Hunedorenii nu ştiu ce înseamnă o epidemie

Din nefericire, mai nou, părinţii copiilor din judeţul Hunedoara se tem să îşi mai vaccineze micuţii şi pentru a-i proteja de boli pentru care vaccinul a fost considerat, în ultimii zeci de ani, produsul de prevenţie perfect. Este cazul bolilor cum ar fi rubeola, rujeola sau poliomielita, afecţiuni contagioase care încă mai fac ravagii în anumite ţări subdezvoltate. Un alt caz este, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, cel al variolei, boală care, alături de ciumă, a făcut ravagii la nivel global. Cunoscută şi sub numele de vărsat, variola este o boală foarte contagioasă, care a îmbolnăvit, a ucis şi a desfigurat în jur de 500 de milioane de oameni numai pe parcursul secolului trecut. Anul 1967 este cunoscut în istorie drept anul în care 15 milioane de oameni s-au îmbolnăvit şi două milioane au murit din cauza epidemiei de variolă.

Din fericire, 10 ani mai târziu, boala a fost eradicată. Medicii spun că variola este singura afecţiune contagioasă ai cărei germeni au fost eliminaţi complet din mediul natural, iar din 1977 nu a mai fost semnalat niciun caz. „Oamenii fie au uitat, dacă este vorba despre cei mai în vârstă, fie nu au ştiut niciodată ce înseamnă dezastrul provocat de o boală contagioasă, care s-ar putea manifesta ca o epidemie sau, mai rău, ca o pandemie. În condiţiile în care astăzi se circulă rapid şi tot mai frecvent de pe un continent pe altul, contractarea viruşilor sau a germenilor se poate produce mult mai uşor, iar riscurile pentru sănătate sunt mai mari”, explică directorul- adjunct al DSP Hunedoara, Cecilia Birău.

Rujeolă, rubeolă, oreion

Şi rujeola este o boală care se manifesta la fiecare doi-trei ani prin epidemii, până la introducerea vaccinării împotriva acesteia. Rubeola, pojărelul şi pojarul mic au făcut şi ele ravagii, ducând la naşterea a zeci de mii de copii cu defecte congenitale. În 1970 vaccinul a fost autorizat în Europa, iar de atunci boala a fost ţinută sub control. În acest moment, mai bine de jumătate dintre ţările de pe glob au inclus vaccinarea împotriva rubeolei în programele naţionale de vaccinare.

În România, medicii spun că, acum 9 ani, în locul vaccinului rujeolic, a fost introdus în programul naţional de imunizare vaccinul trivalent: rujeolă-oreion-rubeolă (ROR), la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 luni, iar acum 8 ani a fost introdus şi la copiii de clasa întâi. Părinţii spun că şi-ar vaccina copiii, dacă dozele ar fi produse la Institutul Cantacuzino şi adaugă că nu au încredere în producătorii din alte ţări. Medicii, în schimb, spun că Institutul Cantacuzino nu a produs decât vaccin antigripal şi BCG (împotriva tuberculozei), aşa că restul tipurilor de vaccin au fost importate. „Ştiu că a fost un lot care la nivel naţional a generat, în câteva cazuri, efecte secundare. Din fericire, judeţul nostru a nimerit un loc bun şi nu am avut probleme. Producătorul este o companie din Danemarca, un institut care fabrică aceste vaccinuri nu de ieri de azi, ci de 40 de ani, şi care le distribuie nu doar în România, ci în 60 de ţări de pe glob”, precizează Cecilia Birău.

2.500 de elevi de vaccinat

În această toamnă, medicii hunedoreni au primit de la Ministerul Sănătăţii aproape 2.650 de doze de vaccin pentru imunizarea şcolarilor. Prima campanie de vaccinare a fost stabilită în perioada 8-18 octombrie, perioadă în care copiii de clasa întâi au fost imunizaţi cu vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Medicii le-au reamintit părinţilor că este bine pentru imunitatea copiilor să permită vaccinarea şi chiar să-i încurajeze pe copii să se vaccineze. „Se întâmplă uneori ca un copil care e deja la şcoală să facă mutriţa aceea de căţel plouat şi bătut, pentru a-i convinge pe părinţi să nu-l vaccineze. Ca părinte, am păţit acelaşi lucru. Noi le reamintim, însă, adulţilor că trebuie să fie responsabili pentru binele copiilor lor. Este în joc sănătatea acestora”, spune medicul Cecilia Birău. Pentru perioada 4-15 noiembrie este prevăzută vaccinarea diftero-tetanică, pentru elevii de clasele a noua şi a zecea, iar în perioada 2-13 decembrie se va face vaccinarea antipoliomielitică destinată elevilor mici (copii de 6 şi 8 ani) din ciclul primar.