44 de metode prin care în România se fraudează fondurile europene

Societatea Academică Română (SAR) a realizat un studiu asupra administrării banilor europeni, concentrându-se pe fraude. Au fost identificate astfel 44 de metode mai mult sau mai puţin originale prin care românii fraudează fondurile comunitare.

Iată cele 44 de metode de fraudare:

1. Abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor;
2. Luare de mită;
3. Instigare la luare de mită;
4. Folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul implementării proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri;
5. Cheltuirea de fonduri europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost angajate prin contractul de finanţare;
6. Investiţii cu bani europeni, care apoi îşi schimbă destinaţia şi devin de utilitate personală;
7. Bani daţi pentru a câştiga licitaţia;
8. Oferte tehnice false;
9. Traficul de influenţă şi valorificarea relaţiilor personale sau a solidarităţii de partid dintre cei ce fac şi cei ce aprobă;
10. Cerere de bani pentru aprobarea unor plăţi pe bază de documente false şi pentru prestaţii fictive;
11. Cererea de bani pentru desemnarea anumitor contracte şi firme drept câştigătoare la licitaţii;
12. Decontul banilor prin societăţi fictive;
13. Piratarea unor soluţii de implementare, însă cu deficienţe;
14. Tergiversarea încheierii contractului după atribuire;
15. Condiţii restrictive/discriminatorii pentru realizarea procedurii de atribuire;
16. Încălcarea cerinţei de tratament egal pentru ofertanţii care se înscriu în urma lansării unui anunţ de participare pentru realizarea unei achiziţii publice;
17. Impunerea unui procent de subcontractare prestatorului în cazul contractelor pentru realizarea lucrărilor pentru care se face achiziţia;
18. Câştigătorul procedurii de atribuire contract de achiziţie publică nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a derula lucrarea;
19. Nerespectarea procedurilor legale de organizare de atribuire a contractelor de achiziţii publice;
20. Emiterea de facturi cu o valoare mai mică decât cheltuielile reale;
21. Falsificarea dovezilor care atestă existenţa, darea în utilizare şi conformitatea din punct de vedere al calităţii realizării rezultatelor şi activităţilor din proiecte;
22. Declararea de valori false ale indicatorilor asumaţi, nerealizarea unor activităţi declarate;
23. Evaluare copy/paste a cererilor de finanţare;
24. Scriere de proiecte copy/paste;
25. Modificarea rezultatelor evaluării tehnico-economice;
26. Întocmirea proiectului de către firmele de consultanţă / informarea executantului prestabilit cu privire la detaliile proiectelor tehnice;
27. Vânzarea scrisorilor de confort pentru atragerea de fonduri europene din partea unor bănci;
28. Utilizarea de documente, declaraţii false, inexacte sau incomplete, certificate fiscale false sau falsificate;
29. Mită pentru asigurarea cofinanţării;
30. “Fuga cu prefinanţarea”;
31. Spălare de bani;
32. Fals în înscrisuri;
33. Folosire a influenţei sau a autorităţii politice;
34. Lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare;
35. Conflicte de interese;
36. Sume exorbitante pentru achiziţii cu bani europeni;
37. Întârzieri în finalizarea lucrărilor;
38. Lipsa publicării anunţurilor de participare pentru achiziţii publice în SEAP/publicarea anunţurilor în SEAP cu întârziere pentru a scade capacitatea depunerii ofertei de către firmele nefavorizate;
39. Validarea şi plătirea/decontarea unor cheltuieli neeligibile de către Autorităţile de Management;
40. Înşelăciune;
41. Interpretarea părtinitoare sau subiectivă a procedurilor şi criteriilor de eligibilitate;
42. Accesul unor persoane neautorizate în sistemul informatic ce conţine documentaţiile de control şi verificare a proiectelor;
43. Niveluri ridicate ale salariilor şi plăţilor experţilor în proiecte cu fonduri europene, fără ca obiectul proiectului să le justifice;
44. Consilierea în ceea ce priveşte întocmirea documentelor şi derularea procedurilor de accesare a fondurilor din partea angajaţilor Autorităţilor de Management.