Drumul Judeţean 687 D – o nouă şansă pentru Ţinutul Pădurenilor

Până nu demult, pădurenilor din Hăşdău, Dăbâca ori Lunca Cernii ideea asfaltului care să treacă prin faţa caselor lor li se părea o utopie, iar cea a unui drum care să urce până la limita cu judeţul Caraş-Severin, un scenariu demn de filme ştiinţifico-fantastice. Imposibilul a devenit posibil şi, mai ales, palpabil: până dincolo de Lunca Cernii, chiar dincolo de Gura Bordului, se ajunge acum pe asfalt, pe un drum judeţean ce arată mult mai bine decât mare parte dintre drumurile naţionale ale României.

Drumul judeţean caree face legătura între Topliţa şi Lunca Cernii, apoi urcă până la limita cu judeţul Caraş-Severin arată mai bine decât multe dintre drumurile naţionale ale României

Sâmbătă a fost inaugurată porţiunea modernizată a Drumului Judeţean 687 D, dintre Topliţa – Lunca Cernii – Gura Bordului şi limita cu judeţul Caraş-Severin. Tronsonul modernizat are o lungime de 30 de kilometri, deserveşte aproximativ 2.000 de locuitori ai mai multor sate din comunele Topliţa şi Lunca Cernii de Jos şi a fost realizat, în principal, cu fonduri europene nerambursabile. Proiectul a fost întocmit şi transpus în realitate de către Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara. 105 milioane de lei noi (adică 3,5 milioane de lei pe kilometru) au fost suficiente pentru ca unul dintre cele mai proaste drumuri judeţene din România să fie transformat în unul dintre cele mai bune, cu toate lucrările conexe necesare: parapeţi, supra-lărgiri în curbe, zone de refugiu, podeţe înlocuite ori reabilitate, consolidări de maluri şi de veresanţi pe kilometri întregi. Asta în condiţiile în care traseul trece printr-o zonă cu relief dificil: versanţi abrupţi, stânci, râu de munte, pâraie, prăpăstii… Drumul are chiar şi o instalaţie de semaforizare alimentată cu energie solară, amplasată în apropierea tunelului de la Lunca Cernii de Jos, zonă în care carosabilul se îngustează din cauză că trece chiar pe lângă capătul superior al Cheilor Cernei.

Al treilea finalizat şi cel mai lung

Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, spune că legătura rutieră dintre Topliţa şi limita cu judeţul Caraş-Severin este cel de-al treilea şi cel mai lung drum judeţean reabilitat şi modernizat cu bani europeni. Până acum, CJ a reuşit acelaşi lucru cu drumul judeţean dintre Muncel şi Feregi şi cel dintre Gânţaga şi Sântămăria Orlea.

Cei 30 de kilometri de drum judeţean modernizat pe Valea Cernei au fost inauguraţi sâmbătă, 9 noiembrie

Moloţ adaugă că lucrările de acest fel nu se vor limita la atât şi promite că toate drumurile judeţene importante vor fi reabilitate până în 2016. “Hunedoara este judeţul cu cea mai mare lungime a drumurilor judeţene – peste 1.600 de kilometri. Eu cred că această reţea de drumuri, până în 2020, va fi pusă la punct, iar mai bine de trei sferturi din ea va fi într-o stare mult mai bună până în 2016.

Vrem să facem turism în judeţ, dar pentru turism avem nevoie de infrastructură. Drumul de la Topliţa la limita cu judeţul Caraş-Severin nu este deloc unul electoral. De el beneficiază circa 2.000 de oameni. Îmbucurător este faptul că, acum, aceşti oameni nu mai au de gând să plece din zonă. Şi, mai mult, aici încep să se cumpere terenuri de către persoane care vor să-şi ridice case de vacanţă. Este vorba despre un drum strategic şi sper să înţeleagă acest lucru şi vecinii noştri din judeţul Caraş-Severin, în sarcina cărora stă reabilitarea continuării acestei căi rutiere, astfel încât să avem o legătură cu Ruşchiţa şi Rusca Montană”.

În ce priveşte temerile localnicilor care nu-şi doresc ca istoria să se repete, iar drumul să fie stricat de camioanele supra-încărcate ce transportă lemn pe Valea Cernei, preşedintele CJ spune că noul regulament referitor la circulaţia maşinilor de marfă pe drumurile judeţene va fi adoptat în următoarea şedinţă de consiliu şi va cuprinde sancţiuni drastice, astfel încât firmele de transport să nu mai fie tentate să încalce limitele de tonaj.

Entuziasm cu durată limitată

Locuitorii comunei Lunca Cernii s-au arătat a fi mai mult decât sceptici în momentul în care, cu ani în urmă, conducerea Consiliului Judeţean şi, pe atunci, candidatul PNL la alegerile parţiale din colegiul ce cuprinde şi Ţinutul Pădurenilor, Mariana Câmpeanu, le promiteau că vor avea asfalt “ca-n palmă” până sus, la Gura Bordului. “Îmi aduc aminte că am venit aici, în campanie, şi am găsit o zonă minunată. Tot atunci oamenii îmi mărturiseau că nu ne cred când le spuneam că le vom face drum asfaltat. Mă bucur că s-a reuşit finalizarea unui asemenea proiect care, pe lângă toate celelalte semnificaţii, înseamnă o deschidere de drumuri. De-acum încolo, calea este deschisă pentru acest ţinut. Oameni din întreaga lume îl pot vizita, pentru că au ce să vadă aici. În plus, era păcat ca şapte sate să rămână izolate. Era păcat şi să nu se poată face legătura cu celelalte judeţe”, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

La inaugurarea de sâmbăta trecută a fost prezentă şi Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, care a ţinut să meargă până la punctul terminus al lucrării. “Dacă nu aş fi mers până la capătul drumului, probabil că nu mi-aş fi dat seama cât de greu se circula pe aici, pentru că nu aş fi avut termenul de comparaţie necesar. Astfel mi-am dat seama mai bine despre ce înseamnă cu adevărat acest drum reabilitat şi modernizat pentru locuitorii acestei zone. Era nefiresc ca, în această perioadă, în care construim autostrăzi sau mall-uri, să nu avem drumuri. Ţine de civilizaţie, de lucruri simple şi normale, pe care toţi oamenii trebuie să le aibă, indiferent că locuiesc la sat sau la oraş. Cred că domnul preşedinte (Mircea Moloţ – preşedintele CJ Hunedoara – n.r.), aşa cum îl ştiu, determinat să lase în urma lui lucruri utile şi bine făcute, va continua cu asemenea realizări. Până la urmă aceste lucruri contează, lăsând la o parte luptele politice şi alte interese”, a declarat Ramona Mănescu.

Tot sâmbătă, deputatul PNL de Hunedoara, Carmen Hărău, a atras atenţia asupra faptului că şi municipiul Hunedoara va avea de câştigat de pe urma proiectului CJ: “Această investiţie deschide zona, iar municipiul Hunedoara este un beneficiar cert al acestei deschideri. Nu ne vom rezuma însă la atât. Avem un proiect pentru promovarea Ţinutului Pădurenilor prin vânzarea de obiecte tradiţionale, iniţiativă la care avem bucuria de a beneficia şi de sprijinul domnului profesor Rusalin Işfănoni. Sunt foarte bucuroasă atunci când o promisiune electorală este îndeplinită, dar această bucurie nu trebuie să dureze mai mult de o singură zi, iar din ziua următoare să trecem la muncă pentru a rezolva celelalte probleme importante de pe agenda hunedorenilor, cum ar fi, de exemplu, problema grupelor de muncă în cazul siderurgiştilor”.

Un drum pentru valorificarea potenţialului

Printre scepticii din zonă recunoaşte că s-a numărat, la un moment dat, chiar şi primarul comunei Lunca Cernii, Liviţuc Lupulescu: “Of, Doamne! Nici nu puteţi ştii cât de mult înseamnă drumul ăsta pentru noi. În anii ‘70, aveam în comună 5.000 de locuitori. Acum mai sunt aproximativ 1.000. Totuşi, e vorba de oameni care au încercat să reziste aici. Dacă nu s-ar fi făcut drumul, nu cred că ar mai fi rămas prea multă lume prin satele comunei. Înainte, până la Hunedoara, făceam aproape două ore cu maşina. Acum putem ajunge în doar o oră”.

Nicolae Cerişer, primarul comunei Topliţa, cealaltă unitate administrativă care beneficiază direct de drumul modernizat, spune că investiţia va juca un rol şi mai important: “Acest drum va scoate din anonimat Ţinutul Pădurenilor şi îl transformă într-o arie al cărei potenţial va putea fi valorificat. Este primul element de civilizaţie din această zonă, arie care are un potenţial geografic şi uman deosebit. Meritul principal este al domnului preşedinte Moloţ şi al echipei sale”.

Caraşul a întârziat din lipsă de fonduri

Drumul Judeţean 687 D şerpuieşte hotărât până la 3 kilometri după Gura Bordului, apoi se opreşte brusc la marginea unei păduri, pe locul prin care trece “graniţa” dintre Hunedoara şi Caraş – Severin. De aici este continuat de un drum pe care doar căruţele şi, eventual, autoturismele 4×4 îl pot parcurge. Oficialii primăriei comunei Rusca Montană (judeţul Caraş – Severin) spun că nu este nici măcar drum comunal, ci drum forestier aflat în administrarea Romsilva, adăugând că în comuna cărăşeană există multe familii mutate din Lunca Cernii care încă mai au proprietăţi pe raza judeţului vecin şi cărora le-ar prinde bine reabilitarea celor 9 kilometri ce despart localitatea de limita cu judeţul Hunedoara.

Vicepreşedintele CJ Caraş – Severin, Ionesie Ghiorghioni, spune că, în ultimii ani, instituţia pe care o reprezintă a avut alte priorităţi în ce priveşte reabilitarea drumurilor judeţene: “Bugetele limitate ne-au făcut să prioritizăm investiţiile în acest domeniu. A fost mai întâi nevoie să reabilităm drumurile de la Reşiţa spre Oraviţa, de la Caransebeş spre Muntele Mic şi de la Reşiţa spre Văliug. Apoi, avem nevoie de un drum de la Berzovia spre Lipova, care să “înţepe” autostrada Timişoara – Lugoj – Deva.

Asta nu înseamnă însă că am neglijat total conexiunea cu judeţul Hunedoara pe la Rusca Montană – Lunca Cernii. Există deja un studiu de fezabilitate pentru un drum care duce de la Rusca Montană spre Pasul Tăul Ursului (loc situat între judeţele Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş – n.r.), dar care are şi un «braţ» spre Gura Bordului. Acea extensie spre legătura cu Hunedoara ar costa 15 milioane de lei, iar cealaltă parte – 30 de milioane. Vom încerca să obţinem finanţare pe noua sesiune 2014 – 2020, pentru că vrem şi noi să avem acest «inel» turistic: Hunedoara – Caraş-Severin – Timiş”.