Comoara de la Orăştie

La noi, comorile nu se ascund doar în pământ, ci zac în „uitare” la instituţii – o demonstrează încă o dată ultima expoziţie vernisată la Muzeul din Deva. Zeci de cărţi, unele de secol XVl, şi icoane de patrimoniu au fost aduse din depozitul protopopiatului Orăştie şi expuse pentru public. De altfel, în urma unui proiect, au fost inventariate toate piesele strânse aici de sute de ani. Specialiştii în domeniu cred că au dat peste o adevărată comoară cu mai bine de trei mii de obiecte.

“E o iniţiativă lăudabilă şi un fond de carte şi de icoane nepreţuit. Sunt piese valoroase aflate de ani buni în custodia depozitului Protopopiatului Ortodox Român din Orăştie”, spune conf. univ. dr. Florin Dobrei. Consilierul Episcopiei Devei şi Hunedoarei crede că acum se scoate la lumină un tezaur inestimabil. Proiectul iniţiat în 15 iunie şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Român (AFCN) se numeşte “Inventarierea, evaluarea şi promovarea culturală a bunurilor de patrimoniu din depozitul de icoană si carte veche de la Orăştie”. Expoziţia de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane găzduieşte până la finalul anului câteva dintre cele mai valoroase cărţi şi icoane vechi din judeţ: vestitul depozit al protopopiatului din Orăştie a fost inventariat, iar specialişti de la mai multe instituţii au descoperit aici aproape 3.200 de obiecte de valoare, dintre care peste 700 de icoane valoroase.

“Gândul meu se îndreaptă către Dumnezeu, pentru că el este cel care ne-a arătat că, în urma unei acţiuni, astăzi o să fim împreună la acest moment de bucurie, Dumnezeu ne-a ajutat şi ne-a trimis oameni care au dorit să se ocupe de icoanele şi cărţile pe care biserica noastră le are la Orăştie. Cei care s-au ocupat de proiect şi-au luat crucea, deloc uşoară, aceea de a se înhăma la un demers greoi, pentru ca noi să ne bucurăm acum, la fel ca întreaga episcopie, de rezultatele acestei lucrări”, a declarat PS Gurie, Episcop al Devei şi Hunedoarei. Potrivit datelor obţinute de cercetători, depozitul Protopopiatului Ortodox Român din Orăştie deţine, în prezent, 3.170 de bunuri patrimoniale mobile, anume 2.374 de cărţi vechi, din care 2.013 cu valoare de patrimoniu, cele tipărite până la 1830, şi alte 384 cărţi cu valoare documentară, tipărite după 1830. Pe lângă tipărituri, depozitul păstrează şi 756 de icoane. Dintre acestea, 380 sunt icoane pe lemn şi 376, pe sticlă.

Arătate lumii

Echilibrul numeric al fondul iconografic, unde icoanele pe sticlă şi pe lemn ocupă o pondere aproximativ egală: “reflectă specificitatea transilvăneană a zonei. În graniţele acestei specificităţi, se poate observa cu uşurinţă că mare parte dintre lucrările iconografice întâlnite la Orăştie aparţine artiştilor locali sau, mai bine zis, a celor care au lucrat în zonă. Trăsăturile de stil variază de la linia artistică brâncovenească şi postbrâncovenească ancorată în spiritul tradiţional bizantin, până la linia naivă (populară) întâlnită la icoanele pe sticlă. De asemenea, influenţa apuseană prin linia barocă este şi ea prezentă printre lucrările iconografice de la Orăştie, ponderea icoanelor cu elemente artistice de gen fiind însă una limitată”, scrie lector universitar Ion Reşceanu de la Facultatea de Teologie din Craiova, unul dintre coordonatorii catalogului apărut în urma proiectului. Volumul intitulat “Icoană şi carte veche din judeţul Hunedoara” este disponibil atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic şi demonstrează: “Această incomensurabilă valoare culturală şi spirituală pe care ţinuturile Hunedoarei au păstrat-o şi au transmis-o până în zilele noastre.

Proiectul a avut ca obiective inventarierea, evaluarea bunurilor de patrimoniu deţinute de depozitul de la Orăştie, precum şi promovarea culturală a acestora. Noi, prin această expoziţie şi publicarea catalogului încercăm să le facem cunoscute, să le aducem în atenţia publicului larg, nu numai specialiştilor şi cercetătorilor”, spune universitarul craiovean. Potrivit acestuia, cele mai multe icoane pe lemn aparţin celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea şi primei jumătăţi a secolului al XIX-lea.

Vechi = valoros

Cercetătorii arată că puţine lucrări din judeţ provin din prima jumătate a secolului al XVIII-lea sau din secolulul al XVII-lea, cum sunt, de exemplu, icoanele din Biserica Sfântul Nicolae din Hunedoara sau de la Prislop, considerate “mărturii ale puternicilor legături culturale şi spirituale, inclusiv prin intermediul zugravilor, dintre ţinuturile hunedorene şi Ţara Românească”. Chiar dacă icoanele nu sunt semnate de “vedetele” vremii în acest domeniu – Ioan Zugraf din Ocnele Mari, Grigorie Ranite din Craiova sau Simion din Piteşti – “aceştia sunt prezenţi în mod indirect prin intermediul şcolii post-brâncoveneşti pe care o aduc în Ardeal şi o lasă moştenire ucenicilor din zonă”, concluzionează Ion Reşceanu. Dintre icoanele pe lemn, multe sunt aduse din cele 56 de biserici de lemn din judeţ declarate monument istoric.

Pe de altă parte, fondul de carte veche adună peste două mii de volume cu valoare de patrimoniu, iar din cele 384 cu valoare documentară, de după 1830, majoritatea sunt scrise cu litere chirilice şi provin din perioada 1830-1860. În depozit, cercetătorii au descoperit câteva manuscrise slavone foarte valoroase, dintre care cel mai important este adus de la Hunedoara şi este datat la jumătatea secolului al XVI-lea. În acelaşi secol, este tipărită şi cea mai veche carte de la Orăştie: un exemplar al Bibliei Sacra în limba latină, tipărită la 1547. “Această lucrare şi un Repertoriu veneţian tipărit la 1588, precum şi alte lucrări de sorginte apuseană din secolul al XVII-lea şi prima jumătate a secolului al XVIII-lea, provin de la parohiile ortodoxe din Orăştie, ceea ce reflectă contactul cultural cu lumea occidentală, circulaţia ideilor şi, în genere, efervescenţa culturală şi spirituală a vechii cetăţi a Orăştiei”, scrie lector universitar Ion Reşceanu. Alte exemplare, precum “De jure beli ae pacis” semnată Hugo Groti sau “Emile ou de l’education” a lui Jean-Jacques Rousseau, demonstrează „pătrunderea în zonă a ideilor iluministe”.

Depozit părăginit

Şi tot în depozitul de la Orăştie, coordonatorii proiectului au găsit şi cea mai veche şi cunoscută lucrare din secolul al XVI-lea în limba română “Cazania lui Varlaam”, tipărită la Iaşi în 1643. “La Orăştie, este un tezaur nepreţuit cu care nu se pot lăuda multe centre eparhiale sau instituţii de cultură laice din ţara noastră. Bazele acestui fond au fost puse la începutul anilor ‘80 şi a fost o iniţiativă lăudabilă, pentru că astfel, în cei 30 de ani care s-au scurs, cu siguranţă că mai bine de jumătate dintre icoanele, cărţile, crucifixurile care se păstrează acum fie ar fi luat drumul altor ţări, fie s-ar fi distrus din cauza neglijenţei oamenilor”, spune preotul Florin Dobrei.

În judeţ, icoanele şi cărţile vechi au fost depozitate după 1974 de către Episcopia Aradului într-un depozit în cadrul Protoieriei Orăştie, iar o parte au fost duse la centrul eparhial din Arad. Obiectele de patrimoniu au continuat să vină din biserici şi după anii ‘80, aşa că spaţiul a devenit neîncăpător, iar în prezent, depozitul nu mai poate adăposti şi alte bunuri de patrimoniu care au nevoie de conservare şi protecţie. În 2006, presa atrăgea atenţia oficialilor de la Ministerul Culturii că, la Orăştie, mii de cărţi bisericeşti şi icoane zac în condiţii improprii în clădirea Protopopiatului din Orăştie. Piesele au fost adunate, din 1982, din toate parohiile judeţului Hunedoara. “Condiţiile de depozitare a cărţilor şi icoanelor sunt mai mult decât insalubre. Ele ar trebui să stea la o temperatură şi umiditate constantă. Din păcate, camerele în care am depozitat colecţia sunt insalubre şi cu un nivel mare de umiditate”, declara atunci protopopul Ionel Dumbravă, iar Protopopiatul ţinea de Episcopia Aradului.

După demararea proiectului şi ameninţate cu posibilitatea ca o parte dintre bunuri să fie depozitate în alte spaţii, autorităţile locale şi-au oferit sprijinul: “Înţeleg că domnul primar şi-a exprimat dorinţa ca aceste obiecte să rămână la Orăştie şi va pune la dispoziţie două sau trei încăperi, care în timp vor fi amenajate şi vor fi de mare folos pentru depozitul nostru. De la venirea mea în episcopie, gândul meu nu a încetat să caute soluţii pentru a restaura şi a pune în valoare monumentele de pe teritoriul acestei episcopii: biserici de lemn sau de piatră, icoane, carte veche şi obiecte de cult. Suntem la început, însă bănuiesc că Dumnezeu ne va binecuvânta şi ajuta ca toate aceste gânduri să le punem în practică”, spune PS Gurie al Devei şi Hunedoarei. Cărţile de la Orăştie conţin însă şi informaţii preţioase pentru istoria comunităţii, spune muzeograful Maria Basarab, experta judeţului în carte veche.

“O asemenea carte transmite două mesaje: unul este cel religios, pe care-l desluşeşte preotul în altar, şi mai este mesajul laic, pentru că aproape toate lucrările au însemnări importante pentru istoria locurilor, despre personalităţi, evenimente din sate sau observaţii ale unor fenomene meteo deosebite”. Deocamdată însă, nu există spaţiile necesare pentru ca aceste icoane şi cărţi vechi să facă parte dintr-o expoziţie permanentă, spune consilierul episcopiei, Florin Dobrei: “Din păcate, ele vin dintr-un depozit şi doar când vor exista spaţii de depozitare corespunzătoare, acesta va putea fi deschis şi cercetătorilor şi publicului larg. Pe moment, este doar un depozit. Nădăjduim să se găsească resursele şi spaţiile necesare pentru că este păcat ca un asemenea tezaur să stea ascuns”.