Finanţare de la stat pentru mai puţini apicultori

Mai puţin de 90 de stupari hunedoreni au primit, anul acesta, ajutor de la stat. Anul trecut, cifra apicultorilor care au beneficiat de sprijinul statului a fost cu cel puţin 30 la sută mai mare. Hunedorenii care cresc albine spun că birocraţia a fost cea care i-a determinat să nu se mai înghesuie la decontările pentru cheltuieli.

Crescătorii de albine din judeţul Hunedoara, care au depus cereri de sprijin financiar prin Programul Naţional Apicol, derulat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, şi-au încasat banii, zilele trecute. În acest an, suma alocată prin intermediul acestei linii de finanţare a fost de aproape 120.000 de lei. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara, Iosif Korb, spune că scăderea numărului de beneficiari a fost cauzată de creşterea numărului de documente necesare la dosarul aplicanţilor. “Au fost nişte abuzuri pe parcursul anilor trecuţi în unele zone din ţară, aşa că autorităţile au cerut mai multe documente decât în anii anteriori, iar asta i-a descurajat pe apicultorii hunedoreni”, explică Iosif Korb.

“Strângeţi bonurile, din ianuarie!”

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara (ACA), fiecare apicultor primeşte o sumă diferită, în funcţie de cheltuielile eligibile pe care le face de-a lungul anului. În cadrul Programului Naţional Apicol (PNA), stuparii păstrează toate bonurile şi chitanţele cu care au cumpărat biostimulatori (hrană specială pentru albine), medicamente, mătci selecţionate sau lăzi pentru stupi. În luna iulie se depun dosarele cu cererile de rambursare a cheltuielilor, iar banii ajung în conturile apicultorilor în lunile octombrie sau noiembrie.

2.000 de apicultori cu diplomă

Apicultorii care doresc să beneficieze de acest sprijin financiar trebuie să ataşeze cererii mai multe documente: dovada apartenenţei la o asociaţie de profil, autorizaţie sanitar-veterinară, o adeverinţă de la primărie, din care să reiasă numărul de stupi, identificarea acestora (stupii trebuie să fie numerotaţi) şi o copie după diploma de apicultor. “Oricine vrea să primească bani prin intermediul Programului Naţional Apicol are nevoie de un certificat de apicultor. În ultimii ani, 2.000 de hunedoreni au obţinut asemenea diplome, pentru că aveau nevoie de ele, ca să poată primi aceste sume de bani”, explică Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara, Iosif Korb. Potrivit acestuia, ajutoarele financiare derulate prin intermediul Programului Naţional Apicol se acordă numai stuparilor care fac tratamente fiecărei familii de albine. De altfel, programul naţional de sprijin apicol permite decontarea sumelor cheltuite pentru medicamentele folosite la combaterea varoozei, o boală parazitară care decimează familiile de albine şi care constituie principala provocare pentru apicultori.

Alocări mai mari în 2013

Reprezentanţii asociaţiilor de apicultori spun că, spre deosebire de anul trecut, în 2013 alocările prin Programul Naţional Apicol au fost mai mari. Spre exemplu, dacă anul trecut PNA a decontat biostimulatori în valoare de puţin peste un leu, anul acesta suma aproape s-a dublat, iar apicultorii au putut să cumpere 12 kilograme de hrană pentru fiecare stup în parte. Pentru o ladă (un stup), Programul a oferit un decont de maximum 90 de lei, iar pentru tratamentele împotriva varoozei s-au alocat între 2 şi 5 lei pentru fiecare stup, în funcţie de complexitatea tratamentului aplicat. Chiar dacă sumele alocate au crescut, stuparii hunedoreni spun că nu se pot compara cu apicultorii din Vest, care beneficiază de subvenţii consistente, dar vând şi mierea la un preţ mult mai bun. Mai mult, aceştia se declară îngrijoraţi pentru că din 2014 ar putea pierde deconturile pentru biostimulatori.

Anul acesta, albinele au strâns puţină miere

Iosif Korb mai spune că anul acesta nu a fost unul bun pentru apicultură în judeţul Hunedoara. “Cei care s-au mulţumit cu culesul staţionar nu au obţinut mare lucru. Au fost şi apicultori care nu au reuşit să strângă mai nimic, fiind nevoiţi să lase tot culesul albinelor, ca să aibă cu ce trece iarna. Cei care au mers în pastoral, în schimb, au reuşit să adune cam 20 de kilograme de miere de la fiecare stup. La noi în judeţ salcâmul a fost compromis de ploi, aşa că anul acesta a mers mai bine teiul şi floarea soarelui, dar asta numai în pastoral”, precizează Iosif Korb. Într-un an bun pentru apicultură, crescătorii de albine reuşesc să extragă chiar de trei ori mai multă miere. Astfel, dintr-un singur stup se poate ajunge la o recoltă de 70 de kilograme de elixir dulce şi sănătos.

Vor finanţare pentru fiecare stup

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara, Iosif Korb, mai spune că apicultorii sunt defavorizaţi, în comparaţie cu crescătorii de animale, care primesc subvenţii pentru fiecare cap de animal. “Numai noi nu primim subvenţii pe familia de albine. Restul, şi crescătorii de animale, dar şi proprietarii de terenuri, beneficiază de subvenţii pe cap de animal sau la hectar, aşa că singura noastră speranţă este PNA-ul”. Iosif Korb adaugă că apicultorii mai au la dispoziţie încă două linii de finanţare, însă prima dintre acestea este destinată celor care vor să îşi extindă stupina cu 20 la sută (Măsura 1.4.1), proiect pentru care pot primi 1.500 de euro, iar cea de-a doua (Măsura 1.1.2) este pentru apicultotii care au mai mult de 75 de stupi, dar necesită investiţii serioase.