Editorial: China, meseriaşul lumii, vrea să devină patronul Europei!

Aterizarea la Bucureşti a premierului chinez cu un alai de 200 de “number one” din marea economie asiatică poate fi percepută, dând onor unei mici teorii ale conspiraţiei, şi ca deschidere de capitol al noii ordini mondiale. Marele ”galben” a făcut avere din mâna de lucru ieftină pusă la dispoziţia giganţilor economici occidentali. Atelierul lumii, China, vrea acum să-şi depăşească condiţia de “pălmaş”, devenind patronul celor care i-au dat până acum de lucru. Un prim pas logic ar fi “să cumperi” Europa.

Volvo chinezesc e un precedent notoriu. Continuarea procesului este ceea ce cred că se întâmplă acum. În strategia chineză, pe care o intuim, ar fi ideal ca, de exemplu, pe pantoful de sport Adidas să scrie ca acuma “Made in China”, dar, în plus, compania Adidas să aibă capital majoritar chinez. Multiplicat la “n” firme europene de prestigiu din varii domenii, China ar înregistra o creştere de venituri exponenţială, astfel încât economia ei ar trece rapid în survol peste cea a SUA.

Revenind în zilele noastre, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pentru că nu e nimic demn de mândrie naţională că premierul celei de-a doua economii mondiale vine la Bucureşti. China are nevoie de o verigă slabă în lanţul UE prin care să se insinueze în sistem. România e vehiculul perfect pentru asta: nu face mofturi, ia banii şi tace. După ce se aşează relativ ieftin, stând cu fundul în România, sau mai exact în Europa de Est, China poate începe să-şi facă planul de achiziţii de la Marea Neagră până la Adriatică şi Mediterană.

Cu toate că România nu este ţinta, ci mijlocul pentru China, vizita la Bucureşti a înaltului oficial a trezit gelozii uşoare la Bruxelles. Exact pe teoria conspiraţiei de care vorbeam, care poate fi pusă însă oricând în practică, oficiali europeni, citaţi de presa britanică, vorbesc de forumul de la Bucureşti ca de “o strategie a Beijingului de a diviza Uniunea Europeană pentru a o cuceri…”.

Este logic! Vizita premierului chinez la Bucureşti vine imediat după ce la Beijing s-a încheiat o primă rundă de negocieri în care Uniunea Europeană tocmai asta a cerut Marelui “Galben”: să pună capăt acordurilor bilaterale destabilizatoare China – state membre UE, în favoarea acordurilor globale cu întreaga Uniune. În relaţiile dintre cele două entităţi, negocierile au ca obiect un “troc” de tip investiţii contra acord de liber schimb. Europa vrea retehnologizări şi infrastructură pe bani chinezeşti, iar China vrea debuşeu liber de taxe vamale pentru producţia sa uriaşă.

Şi atunci, rămâne întrebarea: să ne bucurăm sau nu că au venit chinezii la Bucureşti? Premierul chinez ne fâlfâie pe sub nas o linie de creditare de 10 miliarde de euro. E bine aşadar să ne bucurăm, dar nu înainte ca investiţiile anunţate să treacă din registrul declaraţiilor în cel al implementării efective. Asta ca să nu ne trezim că în loc de “tigrul Europei” am putea fi doar târfa cu care China dansează să facă gelos Bruxelles-ul.