Ciobanii din Boşorod şi-au învelit cu lemn containerele metalice urcate în munte cu elicopterul, luna trecută. Le-au construit şi acoperişuri, iar astfel s-au pus în acord cu cerinţele Administraţiei Parcului Naţional Retezat (PNR).
Asociaţia Crescătorilor de Animale din comuna hunedoreană Boşorod a provocat un scandal naţional după ce, luna trecută, a urcat cu elicopterul, la peste 2000 de metri altitudine, patru containere – adăpost pentru “stâna cu trei puncte de lucru”, cum o numesc ei. Două containere au fost amplasate sub vârful Borăscu, unul în Zănoaga Boilor, iar altul în zona numită “Galbena”.
Sătui să tot repare la vechile adăposturi de lemn, crescătorii de animale şi-au spus că ar fi mai bine pentru ei să-şi ducă sus în munte containere metalice. Au făcut acest lucru însă fără ştirea Administraţiei PNR, care le-a pus apoi în vedere două variante: ori le transformă în adăposturi care să semene cu cele tradiţionale, ori le coboară de pe munte, tot cu elicopterul, pentru că altă modalitate de transport spre şi dinspre acele zone nu există.
“Dacă ştiam…”
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale Boşorod, Emil Gruiescu, spune că toate cele patru containere au fost “îmbrăcate” în lemn şi completate cu acoperişuri din acelaşi material. Operaţiunea nu a fost nici de data aceasta ieftină şi facilă: “A trebuit să mai facem câteva drumuri cu elicopterul, ca să ducem lemnul şi celelalte materiale necesare. Vă daţi seama, alţi bani, altă distracţie. Nu pot să spun cât anume ne-a costat, nici nu e relevant, cred eu. Am stat o săptămână întreagă, sus în munte, opt oameni, şi am lucrat zi-lumină până să reuşim să terminăm. Nu înţeleg pe cine şi cu ce ar fi deranjat containerele aşa cum erau ele, mai ales că nu sunt în zone vizibile de pe traseele turistice şi nici turişti prea mulţi nu trec prin punctele în care sunt amplasate. Dacă ştiam că e nevoie de aprobări, făceam de la bun început lucrurile conform procedurilor. Nu a fost niciodată în intenţia noastră să păcălim pe cineva”, spune Gruiescu. Acesta adaugă că, în primăvara anului viitor, stânele vor fi dotate cu surse de curent electric: “Ori generatoare, ori panouri solare. O să vedem cum e mai ieftin şi mai uşor de rezolvat problema asta”. Tot la anul, ciobanii trebuie să rezolve şi problema paratrăsnetelor pentru cele trei puncte în care au amplasat containere metalice, acum învelite cu scânduri.
Indulgenţă
Deşi unii ecologişti au cerut ca euro-modulele metalice să dispară din zonele în care fuseseră aplicate, Administraţia Parcului Naţional Retezat a decis să trateze problema cu o oarecare indulgenţă. “90 la sută din ce am cerut noi a fost îndeplinit. A trebuit apoi să mai intervenim, pe parcurs, pentru o serie de detalii. De exemplu, le-am cerut să mai înalţe structura acoperişurilor, astfel încât construcţia să se apropie mai mult de specificul unei clădiri montane, iar acoperişul să nu fie distrus de zăpadă. În rest, a fost vorba de detalii de o mai mică importanţă. Am decis să avem o atitudine constructivă, pentru că asemenea adăposturi, e drept, din lemn, au mai fost şi mai sunt în Retezat, iar containerele metalice au fost amplasate exact pe locurile vechilor stâne. În plus, păşunatul rezonabil ajută la păstrarea pajiştilor din Retezat. Dacă nu am avea un păşunat, pajiştile ar fi invadate de vegetaţie robustă, iar zona şi-ar pierde din farmecul său turistic. Sper că atitudinea noastră a însemnat un semnal clar şi hotărât: în Parcul Naţional Retezat există o serie de reguli care trebuie respectate. Mi-e greu să cred că ciobanii care urcă în acest masiv muntos de ani buni cu animalele nu cunosc acest lucru”, spune şeful Administraţiei PNR, Zoran Acimov.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.