Cine şi-a bătut joc de Kogaionon?

Vârful Godeanu, cel despre care mulţi istorici cred că ar putea fi, de fapt, “muntele sfânt al dacilor”, nu mai are pădure. Deloc! În 2012, ori turişti inconştienţi, ori ciobani nepăsători, au dat foc şi au plecat. Nu se ştie nici acum cine a provocat incendiul. Cert este că zeci de hectare de pădure au dispărut. Vor mai trece decenii până când Vârful Godeanu va arăta la fel ca-n urmă cu trei ani.

Doar o parte din suprafaţa de 70 hectare defrişată de pe Muntele Godeanu

Fotoreporterul nostru, Remus Suciu, un împătimit al muntelui, a făcut o excursie în 2012 pe vârful Godeanu, din masivul Şureanu. Atunci încă mai era pădure pe muntele despre care se zice că ar fi locul unde s-ar fi retras Zalmoxis, preotul zeificat al dacilor. Pe două parcele începuseră deja însă tăierile. Remus Suciu a repetat excursia în urmă cu două săptămâni. A avut însă un şoc: toată pădurea a fost tăiată “la ras”. Urmele de cenuşă şi cele doar câteva pâlcuri de copaci rămase completează imaginea dezolantă. La fel ca în multe alte situaţii, şi în acest caz, autorităţile au toate răspunsurile la toate întrebările, mai puţin la cea mai importantă: “Cine e de vină?”. Mai mult, eventualul cerc de suspecţi, în asemenea situaţii alcătuit din ciobanii care-şi duc în zonă oile la păscut, este completat, cel puţin teoretic, cu turiştii care mai urcă pe munte, fac focul (deşi în orice parc natural este interzis acest lucru), după care pleacă fără să-l stingă cum trebuie.

Mii de metri cubi de lemn

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Hunedoara spun că pădurea de molid din zonă a dispărut din două cauze. Pe două dintre parcele copacii au fost afectaţi de “gândacul tipograf” (acelaşi pe care s-a dat vina anii trecuţi pentru tăieri de pădure efectuate în Masivul Retezat). S-a procedat, aşadar, la tăierea arborilor. 247 de metri cubi de lemn au fost extraşi între 2010 şi 2012. În august 2012, un incendiu de vegetaţie uscată a afectat pădurea. În zonă existau arbori din şapte generaţii, inclusiv unii cu vârsta de 145 de ani. Conform Direcţiei Silvice a judeţului, incendiul a afectat întreaga suprafaţă de aproximativ 70 de hectare, în multe zone flăcările afectând inclusiv coronamentul arborilor. Incendiul a fost atât de violent încât, apoi, s-a considerat că singura soluţie ar fi tăierea copacilor rămaşi şi reîmpădurirea întregului areal. Zona se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, iar Administraţia acestuia a fost de acord cu măsurile propuse şi aplicate de pădurari. În consecinţă, s-a tăiat tot. În total, peste 3000 de metri cubi de lemn s-au obţinut din exploatare, după datele oficiale.

S-a invocat starea de calamitate

Godeanu în 2010 şi astăzi

Direcţia Silvică Hunedoara spune că a avut de-a face cu o stare de calamitate, a stabilit apoi o comisie de evaluare a situaţiei, care a decis exploatarea materialului lemnos, urmând ca zona să fie reîmpădurită. “Întreaga suprafaţă este prinsă în proiectul de reîmpădurire, acţiune care este prevăzută a se derula pe parcursul a trei ani, 2013, 2014 şi 2015, pe măsură ce suprafeţele afectate se curăţă de vegetaţia compromisă în cazul plantaţiilor (în zonă au existat şi plantaţii de molid – n.r.) şi pe măsură ce se exploatează pădurea mare. Până la această oră vă putem spune că, în primăvara anului 2013, s-a asigurat împădurirea unei suprafeţe de 23,76 hectare, cu un număr de 94.350 de puieţi de molid, brad şi larice”, se arată în răspunsul oficial al Direcţiei Silvice la întrebările formulate de REPLICA. Aceeaşi instituţie mai precizează “categoric” faptul că tăierile din zonă s-au făcut “ca urmare a destabilizărilor provocate în primă fază (2010 – 2012) de factori biotici (gândacul de scoarţă al molidului) şi ulterior de calamitatea produsă de incendiul menţionat în anul 2012. În toate cazurile s-a procedat în mod legal, începând de la semnalarea arborilor afectaţi, inventarierea lor, constituirea partizilor, verificarea acestora, întocmirea documentaţiilor de derogare şi obţinerea avizelor de tăiere”.

Autor necunoscut

“A ars acolo zile-n şir. Era stins focul, dup-aia apărea câţiva metri mai încolo. Cred că focul mergea pe sub primul strat al solului, altfel nu-mi explic fenomenul. Nu ştiu cine a dat foc, dar eu bănuiesc că a fost vorba de nişte turişti care aprinseseră foc
şi-n incinta sacră şi care, după aceea, au urcat pe Godeanu. Nu vreau să comentez mai multe pe tema asta, deocamdată. Ce mi se pare ciudat este că acolo se poate exploata pădurea, însă în incinta Sarmizegetusei Regia nu putem muta un copac doborât de furtună fără să întâmpinăm opoziţia unora”, spune Vladimir Brilinsky, administrator al sitului arheologic aflat la o oră distanţă de mers de Vârful Godeanu. Coordonatorul cercetărilor de la Sarmizegetusa Regia, conf. dr. Gelu Florea, îşi aduce şi el aminte de incident. “Da, a ars zile-n şir pe Godeanu. Eram cu studenţii la săpătură (arheologică – n.r.), la Regia. Se vedea fumul şi se simţea şi în zona noastră un miros de ceva ars”, spune profesorul.

Incendiul care a afectat cele 70 de hectare de pădure şi plantaţii de pe Godeanu apare şi în evidenţele ISU Hunedoara. Şi în acest caz pompierii spun că arderea de amploare a plecat de la un “foc în spaţiu deschis lăsat nesupravegheat”.

De fapt, în 2011 şi 2012 mii de hectare de păşune şi litieră de pădure din judeţ au ars, după ce proprietarii “le-au curăţat” aprinzând chibritul.
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Hunedoara, care deţine un post de jandarmi la Costeşti, spune sec: “În acea perioadă nu au fost misiuni ale jandarmeriei în zona Godeanu”.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie vine cu o declaraţie un pic mai nuanţată, făcută de purtătorul de cuvânt al instituţiei, Bogdan Niţu: “Din câte mi-au spus colegii mei, există un dosar cu autor necunoscut, însă sesizarea a venit tardiv, la un interval destul de mare după producerea incendiului. Se fac cercetări”.

În lipsa izvoarelor istorice şi a dovezilor materiale referitoare la muntele pe care s-ar fi retras Zalmoxis, zeul suprem al dacilor, nimeni nu poate spune cu exactitate care anume ar fi, cu adevărat “muntele sfânt al dacilor”. Există însă destule ipoteze care susţin că acesta ar fi Godeanul de astăzi (din Masivul Şureanu). Unul dintre argumente este faptul că muntele domină întreaga zonă şi este destul de aproape de incinta sacră de la Regia. O altă posibilă localizare ar fi în masivul Retezat, în timp ce unii istorici sunt tentaţi să creadă că, de fapt, muntele sfânt al dacilor, Kogaionon-ul din puţinele scrieri antice în care este pomenit de Herodot, apoi de Strabon, ar fi chiar culmea pe care se află acum Sarmizegetusa Regia. “Este cât se poate de clar că dacii aveau o relaţie specială cu toţi munţii aceia, dovadă că i-au amenajat pentru locuire şi şi-au amplasat aici sanctuarele. Din punct de vedere arheologic, până acum, nu avem nicio dovadă care să ne arate că Vârful Godeanu ar fi muntele pe care s-ar fi retras Zalmoxis. În plus, acel munte este format din micaşisturi, iar peşterile se formează în calcare (despre Zalmoxis povestea spune că s-ar fi retras într-o peşteră – n.r.). Repet însă faptul că dacii aveau o relaţie particulară cu munţii”, precizează conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, coordonatorul colectivului de cercetare arheologică de la Sarmizegetusa Regia.