Dupa o vara în care au iesit din nou la iveala, la modul cel mai acut, din cauza unor gafe marca “Dorel”, problemele cetatilor dacice din Muntii Orastiei nu reusesc sa-si faca loc pe prima pagina cu prioritati a Guvernului. Asta desi însusi seful executivului, Emil Boc, a promis ca situatia va fi rezolvata pâna în septembrie 2011. De teama sa nu strice atmosfera de lucru, reprezentantii locali ai institutiilor implicate ezita, deocamdata, sa arate cu degetul. Peste Sarmizegetusa mai trece o iarna, iar daca nu se rezolva nimic clar pâna în primavara, din a doua jumatate a anului viitor problema va trebui reluata de la zero, pentru a “n” oara.
Gasirea bratarilor dacice din aur la 800 de metri de sanctuarele Sarmizegetusei Regia a provocat, mai întâi, scandalul mediatic legat de încâlceala legislativa ce sugruma destinul unor simboluri care, cel putin pentru istorici, pot avea aceeasi importanta precum piramidele egiptene.
Vorbele care nu previn dezastrele
S-a facut atunci o comisie care sa încerce sa identifice problemele ce se cer a fi rezolvate. S-a discutat, de mai multe ori, de la nivel local au plecat propuneri clare fara ca acestea sa aiba vreun rezultat clar. Intre timp, copaci care cadeau peste vestigii erau scosi dupa luni întregi de discutii. Asta pentru ca nici atunci si nici acum nu se prea stie foarte clar si în totalitate cine ce drepturi si obligatii are în perimetrul cetatilor dacice. Situatia a fost cât se poate de evidenta în 2009, când Administratia Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina si-a dat acceptul pentru ca o echipa de productie video sa intre în incinta sacra cu vreo 10 – 15 cai pentru a filma o reclama. Doar o întâmplare a facut ca, pâna la urma, acest lucru sa nu se petreaca. Daca în ziua respectiva vicepresedintele Comisiei Nationale de Arheologie, Adriana Pescaru, nu s-ar fi aflat la Poarta de Vest a cetatii Sarmizegetusa Regia, caii si cascadorii ar fi pasit nestingheriti printre urmele templelor dacice.
Discutiile au continuat, iar în timp ce la Deva si la Bucuresti se discuta, grupuri de vizitatori cu preocupari excentrice lasau lumânari aprinse pe stâlpii de lemn ai Marelui Sanctuar Circular. Asta dupa ce ceara topita a lumânarilor lasate pe Soarele de Andezit a devenit un element specific locului.
In aprilie 2010, dupa ce a coborât de la Sarmizegetusa Regia, ministrul culturii Kelemen Hunor aproape ca exclama: “Nu le putem administra noi mai bine de la Bucuresti asa cum ar putea fi ele (cetatile dacice – n.r.) administrate de la nivel local. O sa facem un proiect de lege în urma caruia administrarea sa fie facuta de o institutiue aflata în subordinea Consiliului Judetean. Cred ca peste doua – trei luni vom avea un asemenea proiect”. Lunile au trecut, mai multe decât spunea ministrul, iar raspunsul semnat de secretarul general al Ministerului Mediului a venit destul de clar si sec: “Nu se poate”. Nu se poate pentru ca Ministerul Mediului administreaza aici Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, declarat sit Natura 2000, iar un asemenea parc nu poate fi administrat de la nivel judetean.
“Dorel” a adus un prim-ministru la Regia
In iulie 2011, dupa ce se stia deja ca cetatile dacice nu vor mai trece la Consiliul Judetean, apare scandalul local “Dorel”. Fara proiect, fara aprobari, fara supraveghere arheologica, reparatiile facute la drumul de acces spre Sarmizegetusa Regia se încheie triumfal cu o parcare amenajata la câtiva metri de Poarta de Vest. Cu 2000 de ani în urma, pe acea zona se aflau locuinte dacice, iar terenul trebuia mai întâi cercetat, apoi, eventual, nivelat sub forma unei parcari. Cum în România, notiunea de “mai bine” este dusman al “binelui” existent, excavatoristul pe care s-a dat toata vina a mai facut si câteva trepte pavate cu bolovani, pentru ca turistii sa poata urca malul de pamânt dinspre intrare, înalt de vreo doi metri, creat în urma nivelarii terenului. Oficial, s-a lasat atunci cu verificari interne la Consiliul Judetean si plângere penala depusa de Ministerul Culturii. Dupa trei saptamâni, la Sarmizegetusa Regia a aparut însusi premierul Emil Boc, însotit de ministrul Kelemen Hunor. “Drumul asta e mai rau ca pe vremea dacilor!”, a exclamat premierul, trimitând astfel si o sageata spre conducerea liberala a Consiliului Judetean Hunedoara, dupa care si-a luat un nou angajament. “Speram ca cel mai târziu pâna la începutul lunii septembrie problema juridica a cetatilor dacice sa se rezolve. Adunam informatii pentru a pregati un plan global care sa vizeze restaurarea si valorificarea cetatilor dacice din Muntii Orastiei”, a spus atunci premierul. Problema juridica nu a fost înca descâlcita, iar Guvernul a ramas la faza adunatului de informatii, aceeasi la care se afla de vreo sapte ani încoace.
Comisii, memorandumuri si proiecte
La aproape doua luni de la expirarea termenului-limita comunicat de premier si sustinut de ministrul culturii, proiectul clar privind cetatile dacice nu exista, lucru confirmat indirect de spusele prefectului de Hunedoara Dezsi Attila: “Comisia interministeriala care a analizat problema cetatilor dacice si a Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina a întocmit un memorandum avizat deja de Ministerul Culturii si trimis catre celelalte ministere implicate. Pe baza acestui memorandum se lucreaza acum la armonizarea tuturor prevederilor legale, asa încât, la finalul întregului demers sa poata fi întocmit un proiect de hotarâre de guvern pentru cetatile dacice. Se va merge, cel mai probabil, pe varianta constituirii unei zone speciale, complexe, dupa modelul Rezervatiei Delta Dunarii”.
Ca o veste buna, prefectul spune ca înca din faza de memorandum, proiectul referitor la cetatile dacice are prevederi destul de clare legate de paza vestigiilor istorice, care va fi facuta de efective ale Ministerului Administratiei si Internelor, “dotate cu tehnica militara”. Se avanseaza ideea câtorva zeci de jandarmi care vor fi angrenati în aceasta activitate, care vor avea posturi fixe permanente la fiecare cetate dacica. “Problematica este înca destul de complexa. Ne referim la un parc natural de 40.000 de hectare, cu 4.000 de hectare ocupate de vestigii antice. Sunt însa încrezator ca, pâna la urma, vom avea un act normativ clar referitor la cetati si la zona naturala, care sa ne ajute sa cream, practic, un al patrulea pol de dezvoltare al judetului, Orastia, pe lânga Valea Jiului, Deva – Hunedoara si Nordul judetului, cei trei poli de dezvoltare stabiliti de Consiliul Judetean în 2006″, adauga prefectul. Dezsi Attila nu s-a mai putut însa hazarda sa emita un pronostic referitor la perioada de timp care va trece pâna când Guvernul României va reusi sa faca ordine în haosul pe care singur l-a creat în Muntii Orastiei, din 1990 încoace.
Rezervati
Arheologii, cei care au atras demult atentia asupra faptului ca cetatile dacice au nevoie de legi mai clare, sunt si ei rezervati în a comenta faptul ca Guvernul, din nou, nu si-a respectat termenele pe care singur si le-a impus în problema din Muntii Orastiei. Surse din rândul acestora spun ca nemultumirile reapar, însa, deocamdata, nimeni nu doreste sa strice atmosfera de lucru. Responsabilul stiintific al santierului ce cuprinde cetatile dacice din Muntii Orastiei, dr. Gelu Florea, spune ca, spre deosebire de anii trecuti, de data asta pare-se ca, totusi, cineva mai vrea sa miste ceva prin Guvern, însa nu poate spune nici el, nici macar din auzite, când va fi momentul în care zona va avea o administratie clar stabilita si cu adevarat eficienta, atât din punct de vedere al valorificarii istoriei cât si al protejarii naturii. “Noi, pâna acum, am exprimat puncte de vedere pe diferite probleme. Chiar în urma cu vreo trei saptamâni am discutat din nou cu domnul prefect de Hunedoara. Nu am vazut însa niciun fel de material întocmit la Bucuresti, pâna acum, deci nu pot furniza, pe moment, mai multe informatii. Ideea noastra de baza este ca trebuie sa se tina cont de absolut tot ce înseamna arheologie atunci când se întocmeste proiectul pentru zona Muntilor Orastiei”, adauga conf. dr. Gelu Florea (foto).
Pe rand prefectul, ministrul culturii cel de interne si primul ministru au promis rezolvarea problemei, si pana acum dupa aproape 2 ani nimic. Aceasta e cea mai concludenta dovada de impotenta la “mansarda”.