Salvamontul din Straja trece iarna cu taxa de un leu

Pentru a-şi permite să păstreze funcţional Serviciul Local, Primăria Lupeni menţine şi în această iarnă taxa Salvamont. Salvatorii montani din Straja spun că Serviciul Local pentru care lucrează este singurul care funcţionează pe bază de voluntariat, pentru că administraţia locală nu a avut niciodată bani suficienţi ca să angajeze oameni. Asta deşi legea impune primăriilor pe ale căror teritorii există domenii schiabile să aibă la dispoziţie salvamontişti, pentru salvarea turiştilor care se accidentează pe pârtii.

Din cauza lipsurilor materiale, salvamontiştii din Straja fac faţă destul de greu provocărilor dintr-o staţiune de schi din ce în ce mai solicitată

Şeful Serviciului Judeţean Salvamont, Ovidiu Bodean, spune că insituţia pe care o reprezintă a suţinut permanent Consiliul Local din Lupeni, însă anumite cheltuieli îi revin prin lege municipalităţii, iar administraţia locală este datoare să le asigure. „Serviciul Public Judeţean a încheiat cu ei un protocol, ca să-i ajutăm financiar, cu echipament şi indemnizaţie de hrană pentru un număr limitat de persoane. Asta înseamnă să ajutăm Primăria, nu să le preluăm din atribuţii. Am vrut, la un moment dat, să propunem Primăriei Lupeni ca, dacă nu poate să gestioneze o echipă de Salvamont absolut necesară, să treacă echipa la noi, cu totul, şi noi ne ocupăm de ea. Însă administraţia locală nu a acceptat. Din păcate, bugetul Salvamont este foarte mic. Un Serviciu Local Salvamont dispune de numai 5.000 de lei, bani cu care trebuie să acoperi toate cheltuielile”, explică Ovidiu Bodean. Acesta spune că, din cauza datoriilor, au fost şi cazuri în care punctele de salvare montane au rămas chiar şi fără curent electric.

Obligaţi să aibă serviciu Salvamont

Vicepreşedintele Centrului Naţional Salvamont, George Resiga, care activează şi la Salvamont Lupeni, spune că administraţia locală s-a achitat de cele mai stringente urgenţe o dată la fiecare două luni. Cu toate acestea, salvamontiştii de la Straja sunt deficitari la capitolul tehnică de salvare şi alte echipamente.

„Din punct de vedere legislativ, conform Hotărârii de Guvern 77, noi suntem contractanţi cu Serviciul Public Judeţean, în afara teritoriilor administrative ale Serviciilor Publice Locale Salvamont. Noi ne-am bucura să ne fi putut separa de acest Serviciu Public Local Salvamont şi să trecem la Serviciul Judeţean, dar Legea 229 din 2003 obligă administraţiile locale care au pe teritoriile lor domenii schiabile, să aibă şi servicii publice Salvamont. În baza protocolului existent, Serviciul Judeţean Salvamont şi-a acoperit tot ce înseamnă echipament individual de protecţie, precum şi diurna de masă la patru salvatori montani, din cei opt care sunt într-un punct de permanenţă în Straja”.

Patru accidente pe pârtie, zilnic

Este vorba de peste 60 de kilometri de zonă schiabilă, iar în baza Salvamont de la Straja e nevoie de opt salvatori montani. Asta pentru că media este undeva la patru accidente în fiecare zi. George Resiga precizează că, în sezonul trecut, salvatorii au avut aproape 500 de intervenţii, pentru salvarea turiştilor care s-au accidentat pe pârtii. Din fericire, Salvamont Straja a reuşit să îşi completeze pentru o singură lună stocul de prim-ajutor (medicamente, feşe şi tuburi de oxigen). Acesta este esenţial, pentru că în staţiunea Straja nu există nici măcar o singură farmacie, aşa că punctul Salvamont este singurul loc de unde turiştii pot obţine o banală aspirină. Pentru a rezolva problema lipsei banilor, care a trenat în ultimii ani, la Straja, Primăria Lupeni a fixat o taxă de un leu, care va fi percepută la urcarea cu telegondola, iar Asociaţia „Pro Straja” va susţine şi ea activitatea Salvamont.

Daţi un leu pentru Salvamont!

Din cele două bugete, salvamontiştii estimează că vor reuşi să acopere activitatea de prevenire, patrulare, salvare, dar şi cheltuielile curente (electricitate, combustibil), pe perioada sezonului de iarnă. În afara sezonului, cheltuielile vor fi susţinute, la fel ca şi până acum, de Consiliul Judeţean, care va aloca sumele necesare pentru patru salvatori montani. Consiliul Local din Lupeni a reuşit să acopere medicamentele necesare, o parte din combustibil, diurna pentru trei salvatori, din şapte. Fiecare salvator în parte are un contract de voluntariat, atât cu Serviciul Judeţean Salvamont, cât şi cu Serviciul Public Local Salvamont, iar echipamentul ar trebui acoperit de comun acord între cele două instituţii. Salvamontiştii spun că echipamentele individuale le-au fost furnizate de Serviciul Judeţean, dar echipamentele tehnice (achii şi tehnică de evacuare şi salvare) ar fi trebuit să fie cumpărate cu bani de la bugetul local.

La Lupeni, doar salvamontişti voluntari

În acest moment, Serviciul Public Local Salvamont Lupeni dispune de numai două achii pentru opt pârtii, în timp ce necesarul ar fi de o achie pentru fiecare pârtie. La Lupeni sunt, în total, 26 de salvatori montani atestaţi, cu contracte individuale de voluntariat. Dintre aceştia, trei persoane sunt angajate ale Serviciului Judeţean şi detaşate la punctul de lucru de la Lupeni. „Asta înseamnă că nu putem acoperi nici măcar o tură de serviciu de patrulare pe zona Straja. O tură ar presupune opt persoane implicate pe zona schiabilă: două persoane în bază, iar şase în zona schiabilă. Cele două persoane din bază s-ar roti la fiecare două ore”.

Cât priveşte taxa de 1 leu pentru Serviciul Salvamont, aceasta a fost colectată abia din 2012, deşi banii puteau fi strânşi încă din 2003, odată cu apariţia legislaţiei în domeniu.
Anul trecut, cu aceşti bani, Serviciul Local Salvamont a reuşit să plătească diurna a patru salvatori montani. „Serviciul Salvamont Lupeni este singurul serviciu public local care nu are nici măcar un singur angajat, ci este constituit numai şi numai din voluntari”, aminteşte vicepreşedintele Centrului Naţional Salvamont, George Resiga.

Se anunţă un sezon excelent

La Straja, centrele de închirieri s-au deschis anul acesta încă înainte de deschiderea oficială a sezonului, la jumătatea lunii decembrie, la fel ca şi pârtia de pe Platoul Soarelui. Cabanierii se aşteaptă ca, dacă va fi zăpadă, anul acesta să fie mult mai bun decât anul trecut, care a fost unul excelent, atât în ceea ce priveşte imaginea, cât şi calitatea pârtiilor.
Schiorii spun că pârtiile de la Straja, pe o scară de a 1 la 10, ar fi primit cu uşurinţă nota 8. În plus, nici preţurile nu au fost extrem de piperate, iar pârtiile de dificultate medie de la Straja sunt perfecte pentru familii cu copii.

Staţiunea din Valea Jiului are o capacitate de aproximativ 2.500 de turişti, însă media afluenţei turistice zilnice pe timp de iarnă este de 3.000 de turişti. În judeţul Hunedoara, turism de iarnă şi schi se poate face în patru staţiuni: la Straja, în Parâng, la Râuşor şi în zona Pasul Vâlcan. Vicepreşedintele Centrului Naţional Salvamont susţine că, din punct de vedere al formării profesionale şi al capacităţii de intervenţie, salvamontiştii hunedoreni sunt cei mai buni din ţară. Un salvamontist angajat primeşte un salariu de 1.000 până la 1.400 de lei, în timp ce voluntarii beneficiază de diurnă: 35 de lei în cazul celor de la serviciile locale şi 50 de lei pentru salvamontiştii de la Serviciul Judeţean.