“Cincişul” din Apuseni apare anul acesta

În a doua jumătate a anului, barajul lacului de acumulare de la Mihăileni va deveni funcţional, după cum declară ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, Lucia Varga. Vestea bună: nu vor mai fi inundaţii pe cursul Crişului Alb. Vestea proastă: primarul comunei Buceş (pe raza căreia se află obiectivul de investiţii) este sceptic, pentru că procedurile de expropriere nu sunt gata, liniile de curent electric nu sunt mutate, iar situaţia celor care au fost deja expropriaţi nu este clară.

Anul acesta se vor aloca bani pentru ca barajul de la Mihăileni să devină funcţional

Decizia „scufundării” unei părţi din satul Mihăileni, comuna Buceş, judeţul Hunedoara, a fost luată de autorităţile comuniste în 1984. Lucrările la baraj au început în 1987, însă după Revoluţie mai mult au bătut pasul pe loc. În ultimii cinci ani, s-au alocat sume mai importante pentru acest obiectiv, realizat acum în proporţie de 85 la sută.

„Mai avem nevoie de fonduri pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor hidro-mecanice, astfel încât după aceea să putem începe acumularea de apă în acel lac pentru a-i putea apăra de inundaţii pe cetăţenii localităţilor din aval. Peste 6 milioane de lei vor fi alocaţi din buget anul acesta pentru aceste lucrări. Sunt convinsă că cel mai târziu în a doua jumătate a anului vom putea acumula apă în baraj, iar la toamnă vom putea utiliza amenajarea în scopul principal pe care-l are: apărarea de inundaţii a localităţilor din aval (printre care se numără şi municipiul Brad – n.r.). Din februarie sau martie, de când va permite vremea, se va începe montarea instalaţiilor hidro-mecanice”, spune Lucia Varga.

Ministrul delegat pentru ape şi păduri adaugă că „plata exproprierilor se va face conform calendarului” şi că va mai dura „un an sau doi” până când se vor finaliza toate lucrările necesare, conform proiectului.

Unii s-au mutat deja, alţii aşteaptă bani

64 de gospodării din satul Mihăileni se vor afla sub nivelul apei, nu peste multă vreme. 30 de familii s-au mutat deja, după ce au acceptat oferta statului de a locui în case noi, ridicate pe banii guvernului în oraşul Brad. Oamenii se declară mulţumiţi, deoarece locuinţele lor valorează între 50 şi 60.000 de euro, au toate utilităţile necesare, şi sunt amplasate pe loturi de 1.000 de metri pătraţi fiecare. Au însă probleme cu întabularea locuinţelor şi parcelelor de teren. 

Ceilalţi săteni aşteaptă însă despăgubiri în bani din partea Guvernului, însă pretenţiile acestora sunt catalogate drept „uşor exagerate” de către Lucia Varga. Se pare că, înainte de a se ajunge la o înţelegere cu toţi localnicii afectaţi, se va începe acumularea de apă, operaţiune care poate dura însă câţiva ani, timp suficient pentru ca celelalte detalii să fie puse în bună ordine.

Un primar neîncrezător

Traian Achim Mărcuş este primar al comunei Buceş încă din 2000. A moştenit problema barajului neterminat de la Mihăileni şi, mai ales, numeroasele probleme de ordin social ale localnicilor care trebuie strămutaţi din zona ce va fi acoperită de ape. Acesta crede că, dacă se va începe acumularea de apă la Mihăileni, aceasta nu va avea dimensiunile unui lac adevărat, pentru că încă mai sunt chestiuni serioase de rezolvat. “Sunt sceptic în ce priveşte termenul comunicat de doamna Lucia Varga. În primul rând, pe vale încă se află două linii electrice, de joasă şi medie tensiune, iar eu nu am văzut niciun proiect de mutare a acestor linii. Apoi, este neclară situaţia mutării Drumului Naţional 74, Brad – Abrud, care, pe o lungime de 1 kilometru, va trebui să aibă un traseu nou. Oamenii care s-au mutat în cartierele Poieniţa 1 ori Poienţa 2, din municipiul Brad, nu-şi pot întabula casele şi terenurile din cauza unor încurcături birocratice.

Jumătate dintre proprietarii gospodăriilor ce urmează să fie acoperite de ape nu au reuşit încă să ajungă la o înţelegere cu Guvernul

Cei care nu au apucat, dintr-un motiv sau altul, să se mute solicită ridicarea unor case care să aibă aceleaşi dimensiuni cu cele deţinute deja. În plus, oamenii spun «Noi nu am mai făcut nicio îmbunătăţire gospodăriilor noastre vreme de 25 de ani pentru că aşteptam dintr-un an în altul să veniţi să ne strămutaţi, aşa că dorim case perfect funcţionale». În câteva cazuri, oamenii cer să li se ridice case aproape de Timişoara, deoarece copiii lor au plecat studenţi acolo şi nu se mai întorc. Acestea sunt motivele pentru care, cred eu, pretenţiile lor li se pot părea uşor exagerate membrilor Guvernului. Cu sprijinul factorilor judeţeni, a fost iniţiat un proiect de hotărâre de guvern pentru exproprierea a 30 de amplasamente şi a 20 de hectare de teren, însă acesta a rămas la stadiul de proiect, deşi a fost iniţiat cu trei ani în urmă.

Un “Cinciş” pentru Nordul judeţului

Pe de altă parte, primarul comunei Buceş spune că, odată cu apariţia lacului de la Mihăileni, potenţialul turistic al ariei ar deveni unul cel puţin comparabil cu cel al zonei Cinciş, de lângă municipiul Hunedoara. Mai ales în ultimii ani, la Primărie s-au primit zeci de solicitări de informaţii de la persoane care doreau şi doresc să cumpere terenuri în zonă pentru a-şi construi case de vacanţă. “Sunt şi situaţii în care s-au cumpărat deja terenuri, însă nu ştiu să vă spun la ce preţuri. Sunt foarte mulţi timişoreni care vor terenuri în zona Mihăileni. Am avut chiar şi solicitări de informaţii de la persoane din Ungaria care vor să-şi cumpere terenuri aici. Să nu fiu greşit înţeles! Îmi doresc foarte tare ca lucrarea să fie terminată, dar îmi doresc ca, mai întâi, componenta socială a proiectului să fie rezolvată într-un mod rezonabil pentru oamenii din comună”, adaugă Achim Mărcuş.

Acumularea de la Mihăileni a fost proiectată iniţial pentru a asigura un debit constant şi suficient de apă Flotaţiei de la Gura Barza. Exploatarea minieră s-a închis, aşa că scopul secundar al barajului, cel de a limita la maximum inundaţiile care se produc pe cursul Crişului Alb ori de câte ori se înregistrează precipitaţii în cantităţi mai mari, a devenit principal. În plus, lucrările avansaseră foarte mult în primii ani de execuţie, astfel încât nu se mai putea da înapoi.

Lacul de acumulare va absorbi o reţea de cursuri de apă care se întinde pe 4.000 de kilometri pătraţi, va avea o capacitate de peste 10 milioane de metri cubi, un luciu de apă de aproape 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri. Pe de altă parte, din acest lac se va furniza apă potabilă pentru comuna Crişcior şi municipiul Brad, iar în zona digului se va putea monta şi o turbină pentru producerea de energie electrică.