Majoritatea elevilor de clasa a opta din oraşele judeţului nostru se gândesc să facă o carieră de medic sau una de dascăl. În schimb, copiii de la ţară se mulţumesc cu meserii care nu cer înaltă calificare: mecanic auto sau electromecanic, bucătar, coafor sau stilist. Cât priveşte şansele de a se angaja după terminarea studiilor în meseria pentru care s-au pregătit, doar jumătate dintre copii sunt convinşi că îşi vor găsi un loc de muncă.
55 la sută dintre elevii hunedoreni de clasa a opta spun că vor opta, după absolvirea gimnaziului, pentru filiera teoretică a învăţământului liceal. Doar 35 la sută dintre adolescenţi vor merge la un liceu tehnologic, opt la sută vor alege o specializare vocaţională, iar cel puţin unul dintr-o sută de tineri încă nu ştie ce va face în viitorul apropiat. 30 la sută dintre elevi vor opta pentru profilul real, 25 la sută pentru filiera umanistă, în jur de 20 la sută ar alege să studieze liceul la o specializare în servicii, 15 procente dintre elevi ar opta pentru un profil tehnic, iar restul sunt hotărâţi să aleagă un liceu sportiv, artistic, de ştiinţele naturii sau pedagogic. Datele fac parte dintr-un studiu realizat de specialiştii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara (CJRAE), după aplicarea de chestionare elevilor care studiază acum în clasa a opta.
Influenţaţi mai ales de prieteni
Când optează pentru un liceu, sau o anumită specializare, elevii hunedoreni ţin cont, cel mai adesea, nu de influenţa părinţilor sau a profesorilor, ci de cea a prietenilor. Potrivit chestionarelor aplicate de specialiştii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara, sursele de informare sunt (în această ordine): prietenii, dirigintele, familia, profesorii sau psihologii şcolilor. Aceştia spun că 60 la sută dintre copiii din mediul rural se informează bine înainte de a alege un liceu, în timp ce, pentru elevii din oraşe, rata nivelului optim de informare creşte cu încă şase procente. Doi elevi dintr-o sută, atât dintre cei de la ţară, cât şi dintre copiii de la oraş, nu au date suficiente când vine vorba de informaţiile necesare pentru a se orienta către cariera potrivită. Unul din zece adolescenţi hunedoreni vrea să se facă medic. În topul profesiilor cele mai dorite figurează cele de: profesor (8 la sută), poliţist sau jandarm, dar şi jurist sau avocat (câte 7 procente), IT sau operator PC (6 la sută), în timp ce 5 elevi din 100 ar opta pentru o poziţie în administraţie, afaceri sau în domeniul economic.
Copiii de la ţară – opţiuni mai modeste
În mediul rural, opţiunile se fac mai ales pentru meserii care nu necesită studii superioare: mecanic auto (11 la sută), dar şi bucătar, ospătar, chelner, stilist sau coafor, şofer, simplu muncitor, sau constructor. Copiii din mediul rural care ar vrea să meargă la facultate, mai puţini în comparaţie cu cei de la oraş, se visează profesori, avocaţi, poliţişti sau angajaţi în armată şi jandarmerie. Primul motiv pentru care elevii hunedoreni se hotărăsc pentru un anume liceu, şcoală profesională sau specializare este acela că opţiunea lor e, în sine, un pas important spre profesia dorită. În al doilea rând, adolescenţii decid pentru o anume specializare în funcţie de aptitudinile pe care le au, iar pe locul trei contează atmosfera şi distracţia pe care le-o promit anii de liceu. Cel de-al patrulea criteriu, potrivit psihologilor, este prestigiul liceului, dar copiii ţin cont şi de şansele de admitere într-o şcoală. Printre motive se mai numără anturajul (de exemplu, majoritatea prietenilor merg la acest liceu şi nu la altul), oferta de atestate sau certificate de calificare profesională, posibilitatea de angajare într-un timp cât mai scurt sau dorinţa familiei de a urma o şcoală anume.
Jumătate, optimişti
O parte dintre adolescenţii care optează pentru un liceu teoretic aleg, pe lângă profesiile cele mai dorite (medic sau profesor), cariere mai puţin căutate: astronom, instructor auto, însoţitor de zbor, preot sau pictor. Tinerii care se hotărăsc pentru o şcoală profesională sau un liceu tehnic vor să se facă mecanici, specialişti IT, veterinari, vânzători sau asistenţi medicali. Jumătate dintre elevii chestionaţi de psihologii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Hunedoara sunt optimişti şi cred că piaţa muncii le va oferi posibilitatea de a practica profesia dorită. Peste 20 la sută spun că nu ştiu ce se va întâmpla până vor termina liceul sau facultatea, iar doi elevi dintr-o sută cred că le va fi foarte greu să îşi găsească de lucru, având meseria pe care tocmai au ales-o.
Unul din 10 vrea la facultate peste hotare
După terminarea liceului teoretic mai bine de 40 la sută dintre adolescenţi intenţionează să-şi continue studiile în România, iar 16 la sută vor să studieze, dar şi să lucreze, în paralel. Unul din 10 copii intenţionează să meargă la facultate peste graniţe. Elevii care au de gând să studieze la un liceu tehnologic sau la o şcoală profesională, în schimb, intenţionează ca imediat după absolvire să se angajeze (peste 35 la sută) şi numai 2 din zece se gândesc să-şi continue studiile în România, în timp ce o bună parte dintre aceştia nu au nici cea mai vagă idee ce au de gând să facă în viitor. Din totalul elevilor care au făcut parte din studiul aplicat de specialiştii CJRAE, doar unul dintr-o sută se gândeşte să-şi înceapă propria afacere. Zeci de copii, pe de altă parte, spun că ar urma un liceu militar sau unul cu profil teologic, însă cele două specializări nu se regăsesc în oferta liceelor din judeţul Hunedoara.
Elevii migrează spre “reşedinţele” de judeţ
Tendinţa de migraţie a elevilor este în creştere doar în Deva şi la Petroşani, reşedinţa neoficială din partea de sud a judeţului Hunedoara. Astfel, dacă la Deva anul acesta sunt aproape 640 de elevi în clasa a opta, directorii şcolilor se aşteaptă ca numărul elevilor de clasa a noua să ajungă la aproape 1.000 în anul şcolar care începe în septembrie. Municipiile Hunedoara şi Lupeni sunt singurele care, potrivit raportului întocmit de profesorul Gabriel Ilieş, îşi păstrează constant numărul de elevi în clasa a opta şi pentru primul an de liceu. La Hunedoara, de pildă, anul acesta învaţă în clasa terminală de gimnaziu aproape 580 de elevi, număr care se va regăsi şi în cazul clasei a noua de liceu în anul şcolar care va urma. În celelalte oraşe şi municipii ale judeţului, odată cu absolvirea clasei a opta, tendinţa de migraţie este negativă, asta însemnând că elevii vor pleca la studii în alte oraşe sau că unii se gândesc să nu mai facă studii liceale.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.