Haldele de la Teliuc sunt în curs de ecologizare

Cele trei foste iazuri de decantare a sterilului provenit de la mina Teliuc şi fosta uzină de preparare din aceeaşi zonă ar trebui să fie înverzite, în primăvara anului viitor. Lucrările de ecologizare, începute în 2012, au fost blocate din lipsă de bani anul trecut, însă au fost reluate în decembrie. Pe cele trei amplasamente ar trebui să apară iarbă şi puieţi de salcâm. Problema haldelor de steril este una complexă, mai ales că asemenea depozite ocupă aproape 1 la sută din suprafaţa întregului judeţ.

Peste 100 de depozite de steril urâţesc şi acum judeţul Hunedoara. Cele de la Teliuc ar trebui să fie “ascunse” sub verdeaţă, până în primăvara anului viitor

Halda de steril numărul 1 a fostei Uzine de Preparare a Minereului Teliuc se află, de fapt, pe teritoriul municipiului Hunedoara. Conform datelor Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, “iazul 1”, aşa cum apare încă în evidenţele oficiale, are o suprafaţă de 35 de hectare şi un volum de 5,6 milioane de metri cubi. Praful negru luat de vânt de pe această arie este adus până în oraş, fiind semnalat mai ales în Centrul Vechi şi în zonele Chizid şi Hăşdat. Fenomene asemănătoare sunt provocate şi de celelalte două halde (iazurile 2 şi 3 – vizibile de pe drumul Hunedoara – Silvaş), situate pe raza comunei Teliuc. Ultimele două, împreună, au o suprafaţă de aproape 70 de hectare şi un volum de peste 7 milioane de metri cubi.

Termen: finele acestui an

Inginerul Marcel Rinder, managerul Eco Invest, firma desemnată pentru ecologizarea celor trei halde, spune că lucrările au început în toamna lui 2012, dar s-au oprit în ianuarie 2013, din cauza lipsei de finanţare. “Pe parcursul anului trecut ni s-au plătit restanţele, iar din decembrie 2013 s-au reluat operaţiunile. Dacă nu va mai fi nicio problemă cu finanţarea lucrării, vom reuşi să respectăm termenul contractual de finalizare stabilit pentru finele acestui an. Dacă totul va merge cum trebuie, în primăvara lui 2015, cele trei halde vor fi acoperite cu iarbă şi puieţi de salcâm. Este vorba de zeci de mii de puieţi care vor fi plantaţi”, adaugă Marcel Rinder.

Conform datelor comunicate de Ministerul Economiei, pe fiecare hectar de haldă vor trebui plantaţi câte 4.500 de puieţi, iar fiecare metru pătrat de teren va trebui acoperit cu două straturi de pământ: unul de suport, gros de 10 centimetri, iar al doilea, de pământ vegetal, gros de 20 de centimetri. Valoarea lucrării este de 8,7 milioane de lei cu tot cu TVA, cea mai mare parte din sumă provenind de la Fondul pentru Mediu.

O haldă, cât un oraş mare

Peste 100 de depozite de steril urâţesc şi acum judeţul Hunedoara. Cele de la Teliuc ar trebui să fie “ascunse” sub verdeaţă, până în primăvara anului viitor

“Depozitele” mineritului şi siderurgiei hunedorene ocupă aproximativ 55 de kilometri pătraţi, aproape 1 la sută din suprafaţa totală a judeţului Hunedoara. Asta înseamnă că, dacă ar fi “adunate” şi “desfăşurate”, haldele de steril din judeţ ar acoperi întreg oraşul Deva, cu tot cu satele aparţinătoare şi parte din teritoriul municipiului Hunedoara, sau un sfert din Bucureşti. În judeţul Hunedoara există şi acum 108 halde de steril, depozite de cenuşă şi depozite de zgură (majoritatea fiind produsul rezidual al mineritului din Valea Jiului, Poiana Ruscă şi Apuseni).

Doar 16 halde mai sunt active în judeţ (în exploatare sau în formare). Deşi exploatările miniere au început să se închidă în urmă cu 20 ani, doar 20 dintre vechile halde sunt ecologizate. În curs de ecologizare se află încă 26 de depozite de steril de mină. Restul haldelor sunt inactive şi aşeaptă ecologizarea. “Câteva, din această ultimă categorie, sunt ecologizate parţial. În unele locuri, cum ar fi halda de la Paroşeni Sud, natura lucrează şi îşi ia înapoi ce i-a aparţinut odată, aceste amplasamente se mai înierbează şi natural. Sunt însă halde care, din cauza componenţei chimice a sterilului, necesită intervenţia omului pentru ecologizare. Din fericire, la ora actuală, cele mai multe halde din judeţ sunt stabile. Doar în câteva cazuri putem considera că este semnalată o instabilitate a acestor depozite, însă nu sunt probleme deosebite”, spune Georgeta Barabaş, directorul AJPM Hunedoara.