Ne avântăm într-un an greu, mai dificil decât 2013 – cred astrologii, aşa că sfaturile pentru început de drum sunt oricând binevenite. Le puteţi obţine de la profesori, părinţi, mentori, duhovnici; citind volume, înţelegând propriile eşecuri şi privind greşelile altora. Totul este să ai sufletul deschis şi să iei cu tine partea bună din fiecare lucru. Să respiri corect, să te mişti, să te bucuri, să munceşti, dar să ai vreme de post şi, mai ales, de sărbătoare.
“Înconjuraţi-vă de oameni care vă fac să zâmbiţi încă de dimineaţă, care te fac să porneşti «pozitiv» către treburile care te aşteaptă – apare acea atitudine relaxată, de încredere – şi ce-ţi pasă dacă pică cerul pe tine, pentru că tu ştii că te poţi descurca – ştii ce poţi, pe cine ai în jur şi atunci ai încredere că lucrurile vor merge bine. Atitudinea «totul va fi bine» este una nemaipomenită pentru început de drum”, spune Aurel-Eugen Chiş, Romeo pentru prieteni şi colegi, care, la 44 de ani, are în spate zeci de ani de „mişcare” şi centura neagră în trei arte marţiale.
Maeştri, unul şi unul
În 1979, începe practica artelor marţiale, cu Taekwondo, pentru ca, în 1996 să înceapă practica Aiki-Jujutsu Daito Ryu, cu maestrul Gabriel Dutchevici, 5 Dan, la Bucuresti şi ia parte la cursurile organizate în România de Roland Maroteaux, maestrul cu cel mai înalt grad în Aikijutsu din Europa. Zâmbeşte mereu, este oricând gata pentru o demonstraţie – nu doar de luptă – şi are tot timpul la îndemână un sfat de viaţă bună, extras din înţelepciunea Orientului. „Anul acesta a avut chiar un început în care ai putut face 13-14”, râde sensei-ul amintind de trecerea de la 2013, la 2014: „Mi-am propus să fac o mare schimbare în viaţa mea, majoră este nu dorinţa, ci gândul cu care am început anul. Am planuri clare, concise, pentru 2014, aşa că plec foarte încrezător şi hotărât să le realizez. Până la urmă fiecare din noi are nevoie în viaţă de dead-line-uri. Eu am avut marea şansă ca, la finele anului trecut, să întâlnesc un om care mi-a schimbat viaţa. Anul 2014 are toate şansele să fie bun, dacă îl începi bine, e bine să ai în jur o atmosferă plăcută şi oameni optimişti. Culoarea, de exemplu, face parte din viaţa noastră şi nu trebuie să uiţi să aduci culoarea în fiecare moment din viaţa ta”. Oricine a cunoscut un bun practicant al artelor marţiale rămâne uimit de relaxarea şi încrederea cu care priveşte înainte. Nu are nimic din încrâncenarea capitalistului lipsit de scrupule, sau încruntarea omului izbit de probleme.
Zâmbeşte azi, ca să râzi mâine
„O să râdeţi, dar ca să ai tonusul acesta optimist, trebuie să vrei să fii optimist, trebuie să priveşti viaţa într-un anume fel. Când îţi propui asta, când îţi poţi impune şi când ai o anumită disciplină, doar atunci poţi să fii altfel. Pentru asta ai nevoie de nişte repere, de valori simple pe care să ţi le impui ca pe o rutină, care să nu devină însă o mentalitate de somnambul”, spune Romeo Chiş.
Pentru toţi practicanţii de arte marţiale, mişcarea este importantă şi fiecare gest, cât de mic, are o explicaţie, fiecare întindere aduce un bine trupului: „Dimineaţa este foarte important să-ţi întinzi coloana, de fapt, asta ar trebui să o facem de cel puţin trei ori pe zi: coloana trebuie întinsă pentru că, pe tot timpul zilei, trebuie să fim conştienţi că a noastră coloană se tasează. După somn, ea se relaxează, iar dimineaţa este bine să o aşezăm în poziţia corectă, un lucru care, printre alte avantaje, poate contribui la tonusul pozitiv, pentru că fluxul nervos circulă altfel, neopturat de eventuale blocaje. Ca să înveţi cum să faci mişcarea asta corect este bine să apelezi la specialişti care adaptează mişcările standard la fiecare persoană – un instructor, maestru sau kinetoterapeut poate să îţi dea indicaţiile corecte pentru o mişcare bună, dar executată greşit are efecte negative”.
Pentru practicanţii de arte marţiale proverbul „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă”, prinde noi sensuri: „Încă de dimineaţă trebuie să acorzi o mare atenţie curăţeniei fizice şi psihice, trebuie să ne curăţăm sufletul de supărări, să ne propunem în fiecare zi să facem ceva bun, cât de mic, pentru noi şi semeni, să ne impunem tot timpul să respirăm corect şi apoi să zâmbim. De multe ori, chiar şi să-ţi impui să zâmbeşti, este o atitudine pozitivă care în tine declanşează nişte fenomene şi reacţii chimice extraordinare. Gândiţi-vă în fiecare moment că o clipă nu se mai întoarce niciodată şi aşa ai două şanse – fie să o trăieşti amărât, căzut pe gânduri, fie să treci prin ea cu zâmbetul pe buze şi bucurându-te de orice îţi oferă atunci viaţa”, explică simplu şi curat Romeo Chiş. Alăturea, Richard Bach, autorul celebrei cărţi „Pescăruşul Jonathan Livingstone”, scria în alt volum, „Îndrumar pentru Mesia”: „Eşti liber să zâmbeşti în focul încercărilor şi al provocărilor, ştiind că tu însuţi ai ales să joci jocul acesta şi că ai control asupra tuturor aparenţelor care alcătuiesc lumea”.
Profesorii cavalerilor
Revenind un pic la trecut, cu mai bine de un deceniu în urmă, Romeo Chiş se iniţiază în Yawara (tehnici marţiale avansate), shiatsu (masaj şi presopunctură) şi goshin taiso (gimnastică energetică) şi primeşte dreptul de a preda aceste tehnici. Primele cursuri oficiale le deschide la şcoala din localitatea natală, Vaţa de Jos, dar, de-a lungul anilor, deschide săli de antrenamente în judeţele Arad şi Hunedoara, la Brad şi Deva. În anul 2000, împreună cu doi prieteni, instructorul de judo Liviu Cozmescu şi Călin Roman, iniţiază primul Festival al Sporturilor şi Artelor Marţiale care are loc la Deva. Aproape că nu-l vezi la antrenament fără sabia sa „bokken” – o “armă” de antrenament: „Bo înseamnă lemn, kken sabie”. Din 2013, este membru al Ordinului Cavalerilor de Hunedoara, cărora li s-a alăturat la antrenamente. Când luptă sau doar la încălzire, împreună sunt un spectacol, iar mişcările predate în sala de lângă castel ar prinde bine oricui. Paul pare a fi partenerul ideal de antrenament, iar elongaţia – exerciţiul în care coloanele devin arcuri de cerc – le iese perfect. Asişti apoi la „mişcarea de încredere”: subiectul, cu braţele pe piept, se lasă efectiv să cadă în spate, în timp ce partenerul de antrenament trebuie să-l prindă: „o mişcare grea, o să vedeţi dacă încercaţi că este dificil să te linişteşti în timp ce cazi şi să îţi dovedeşti încrederea în ceilalţi”, zice Romeo, după care îţi arată „exerciţiul preferat al lui Paul, „crucea scorpion”: întins pe burtă, cu braţele în lateral şi picioarele depărtate la nivelul umerilor, te roteşti şi duci piciorul drept către palma stângă: „E foarte important să încerci să nu ridici mâinile de pe jos”, explică „profesorul” cavalerilor, în timp ce execută mişcarea care seamănă perfect cu cea a unui scorpion gata de atac. În 2003, şi-a luat primul examen de centură superioară în Aikido şi primul lucru pe care îl înveţi de la el este că artele marţiale nu înseamnă bătaie sau violenţă, ci dimpotrivă … un mod de a stopa agresiunea: „Din Aikido, nu trebuie să iei doar mişcările de luptă. Mulţi neglijează partea de goshin-taiso, adică de gimnastică energetică, sau partea de shiatsu, care se ocupă de presopunctură sau de medicina neconvenţională. Din instinctul de supravieţuire al omului se naşte competiţia, care are nevoie de luptă, dar Aikido înseamnă mult mai mult, are tehnici de cădere, care, cred eu, ar trebui predate la grădiniţă – judo, care se ocupă mult de căderi, este un sport excelent pentru cei mici”.
Sfaturi de an nou
Dacă micuţii ar trebui învăţaţi să cadă, oamenii ar trebui să ia lecţii de respiraţie de cei mici, singurii care respiră corect, din abdomen. „E important ca orice om să ştie să cadă, să se ridice, să se mişte şi să respire. Pe lângă respiraţie, una corectă, trebuie să-ţi impui să faci zilnic o doză de mişcare şi să îţi aminteşti să sfinţeşti în permanenţă locul în care eşti, la propriu şi la figurat”, te îndeamnă Romeo Chiş. Cineva spunea că, pentru a trăi liberi şi fericiţi, trebuie să renunţi definitiv la plictiseală, nu întotdeauna un sacrificiu uşor, dar care merită atunci când îţi aduce împlinire. „Mai trebuie evitate excesele, pentru că trebuie un pic de moderaţie în toate – acordaţi-vă spaţiu, toleranţă şi asta poate fi un sfat bun pentru acest an, mai ales de când începe Noul An Chinezesc. Chiar dacă ai greşit, iartă-te şi oferă-ţi şansa de a trece peste asta. Recuperează şi fii din nou în top. Şi, dacă ai greşit, trebuie în primul rând să îţi ceri scuze faţă de tine, să realizezi cât de importante sunt faptele tale şi efectele lor pentru tine. Suferinţa sau bucuria noastră afectează mediul din jur – gândiţi-vă, de exemplu, cum durerea de la o simplă unghie îţi poate strica ziua – acelaşi lucru se întâmplă cu noi şi viaţa celorlalţi. Ca hrană, pot să recomand o dietă în care măcar o zi pe săptămână să eviţi alimentele bogate în proteine, ca să dai corpului răgazul pentru a se relaxa, pentru a se reface”, spune sensei-ul care crede că zilele de post instituite în calendarele religioase nu sunt întâmplătoare, ci au un efect benefic pentru organism.
Pentru trup şi suflet
Un alt practicant de arte marţiale, Liviu Neagu, considerat singurul samurai din ţară, spune: „În fiecare dimineaţă, la răsăritul soarelui, samuraiul se pregăteşte de moarte, este zanshin – starea mentală în care eşti pregătit pentru efortul suprem, chiar pentru moarte, pentru a putea trăi viaţa la cote maxime”. Câţi dintre noi suntem în stare măcar să citim fără fiori aceste cuvinte? Samuraiul vorbeşte despre atitudinea în care mintea rămâne imobilă, vigilentă, alertă, dar totuşi neataşată de ceva. O stare în care energia, forţa şi mintea sunt în armonie, fără gânduri, fără tensiune nervoasă şi musculară. Maeştrii şi colegii lui Romeo Chiş trăiesc după alte reguli decât cele promovate intens în acest secol: acum ţi se spune „eşti liber, dar respectă legea”. Ei respectă legile lor, ca să fie liberi… „Nu judeca şi mai ales nu eticheta oamenii – te instruieşte Romeo – nu-i spune nimănui „băi, eşti prost”, fiecare are o parte bună şi noi ar trebui să vedem asta în fiece om. Toleranţa nu înseamnă însă a tolera intoleranţa celorlalţi. Trăim într-o epocă în care cel mai mult rănim prin cuvinte, există un celebru vers care zice că: „Pentru a iubi, trebui să înveţi să ai un pic de nepăsare” – este o atitudine aristocratică, elegantă, care se regăseşte cu greu în zilele noastre, asaltate de scandaluri şi agresivitate media. Uităm de această atitudine, dar trebuie să punem lucrurile în adevărata lor valoare – contează foarte mult să ştii să-ţi dozezi o atitudine de gen „je m’en fiche”, care poate fi asigurată de o doză zdravănă de încredere în tine însuţi. Nu poţi trece chiar nebăgat în seamă, eşti, de fapt, parte din viaţa celorlalţi, cu bune şi rele. Trebuie să ai încredere în tine, să ştii că nu „eşti prost” doar pentru că îţi spune cineva. Unii şi-au luat o mulţime de diplome ca să dovedească asta”, râde Romeo.
Iar râsul este una din recomandările sale: „Pentru respiraţie, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să nu uiţi niciodată să râzi de fiecare dată când poţi – este cel mai bun lucru pentru respiraţie pe care îl poţi face”.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.