Tristă regulă românească: avioanele care cad în munţi sunt găsite întâmplător

Cazul avionului prăbuşit în Apuseni, aproape de aşezări umane, dar găsit aproape întâmplător de localnici, nu este singular. În ultimii 10 ani, în Hunedoara, şi nu numai,  epavele aparatelor de zbor prăbuşite în zone montane au fost găsite din întâmplare.

Unul dintre cele mai clare cazuri de acest gen s-a petrecut în 2011, pe timp de vară. Într-o zi de luni, un avion de mici dimensiuni cu o singură persoană la bord a fost dat dispărut. Aparatul era închiriat de un cetăţean german, care declarase că pleacă într-un zbor de agrement pe culoarul Deva – Şibot. Avionul a fost dat dispărut de către proprietar, după ce a constatat că clientul nu s-a întors cu aparatul, care a alertat autorităţile în jurul orei 20:00. Imediat a fost dată alarma, însă resturile aparatului au fost găsite total întâmplător, în Munţii Şureanu, pe Valea Streiului, la 16 ore după aceea. Marţea, în jurul orei 12:00, un tractorist care urca pe drum cu un TAF ca să tragă lemne dintr-o exploatare forestieră a fost nevoit să se oprească pentru că nu putea trece de epavă. Şi-a sunat şeful, care i-ar fi răspuns: “Eşti nebun? Cum să fie un avion în drumul ăla?”. “Aparatul era unul de agrement, de mici dimensiuni, zbura la joasă înălţime, nu cred că era monitorizat de radare şi nici de turnurile de control şi nici nu cred că avea dispozitive proprii de localizare. Iniţial, când s-a dat alarma, nouă ni s-au indicat două zone enorme de căutare: Munţii Apuseni şi Munţii Şureanu”, îşi aminteşte şeful Serviciului Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodeanu. În tot acest timp, efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor căutau aparatul pe Valea Mureşului, între Deva şi Şibot, pentru că pe aici era indicat culoarul de zbor.

Noroc cu pădurarul

Un alt caz petrecut relativ recent, tot în judeţul Hunedoara, s-a rezolvat fără aparatură de localizare. În 18 februarie 2005, un elicopter închiriat de Ocolul Silvic Petroşani pentru transportul de furaje în munte s-a prăbuşit în Masivul Parâng, în zona Polatişte. Două persoane au murit şi două au fost rănite. Unul dintre răniţi a reuşit însă să se coboare până într-un drum forestier, unde a dat peste nişte tăietori de lemne. Jandarmii montani de la postul din Parâng au plecat apoi spre locul accidentului, orientându-se doar după urmele şi petele de sânge lăsate prin zăpadă de supravieţuitorul care reuşise să iasă din aparat şi să coboare din zona impactului. Pilotul aparatului era rănit, iar alţi doi ocupanţi ai elicopterului decedaseră.

Dumitru Bârlida, coordonatorul Salvamont Parâng, spune că norocul supravieţuitorilor a fost că pădurarul care a reuşit să se deplaseze cunoştea bine zona. Bârlida îşi aminteşte şi de căutarea unui avion militar căzut tot în Parâng, dar în 1965. “Noi am ajuns atunci foarte aproape de zona în care căzuse, dar am fost întorşi din drum pentru că, probabil, era vorba de secrete militare. Au venit vânătorii de munte şi cei de la Armata Braşov şi au găsit epava abia la două luni şi jumătate de la momentul alarmării. Pe vremea aceea nu aveam nici măcar staţii de emisie-recepţie, ce să mai vorbim de GPS-uri”.

Latitudinea şi longitudinea, o problemă

Un alt salvamontist hunedorean cu experienţă, George Resiga, de la Salvamont Straja, spune că, în general, coodonatele date de instituţii ale statului pentru intervenţii în zone montane sunt eronate. “Aşa s-a întâmplat şi la accidentul cu acel elicopter militar din judeţul Bacău, dar şi cu elicopterul israelian căzut în 2010, în Bucegi. Atunci, colegi de-ai noştri de la Salvamont, împreună cu pilotul unui elicopter privat cu care Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani are contract au găsit epava aparatului prăbuşit. În general, când ni se dau coordonate, acestea sunt greşite. De multe ori când am primit coordonate de la instituţii ale statului am mobilizat degeaba resurse umane numeroase, trimise în direcţii greşite”.

Soluţie la îndemâna oricui: aplicaţia SALVAMONT

George Resiga aminteşte însă că, de mai bine de un an, orice posesor al unui smartphone poate descărca gratuit de pe GooglePlay o aplicaţie numită “SALVAMONT”, care, pe lângă informaţii utile despre starea vremii, pârtii, trasee şi locuri de cazare are şi o funcţie numită “SOS”, prin intermediul căreia orice turist rătăcit în munte poate fi localizat. “De când avem această aplicaţie numărul situaţiilor în care am fost noi nevoiţi să ieşim în teren s-a înjumătăţit. Prin intermediul ei am localizat şi readus pe trasee sute de turişti care ne-au cerut ajutorul, sau am aflat exact locul în care trebuia să ajungem pentru a ajuta persoane aflate în situaţii delicate”.