Victor Arion, directorul ApaProd Hunedoara: “Dorim să oferim servicii de cea mai bună calitate tuturor hunedorenilor”

Societatea comercială APA PROD furnizează servicii de apă şi canalizare pentru cea mai mare parte a judeţului Hunedoara. Încă de la înfiinţare, compania a fost nevoită să ţină pasul cu noţiunea de schimbare, de progres, luptându-se cu dificultăţile impuse de evoluţia locală a unei economii încă slăbite de tranziţie. Despre provocările întâmpinate de APA PROD, despre reuşite, proiecte şi aspecte la care mai trebuie lucrat, am discutat, în interviul de mai jos, cu directorul general al societăţii, domnul inginer Victor Arion.

Victor Arion

Domnule director, conduceţi o companie care este una dintre cele mai puternice din judeţul Hunedoara, şi mă refer aici la arealul pe care îl cuprinde. Cum s-a dezvoltat această unitate economică?
Compania, într-adevăr, este mare, asigurând servicii de apă şi canal pe cel mai mare teritoriu din judeţ, de la Pui şi până la Zam. Ne-am dezvoltat în ultimii ani, având un număr semnificativ de angajaţi, dar şi cu o cifră de afaceri destul de mare, ţinând cont de evoluţia socio-economică din judeţul Hunedoara.
Societatea noastră s-a supus unor reguli ale U.E. A trebuit să ne facem nişte asociaţii de dezvoltare, care să reprezinte interesele tuturor locuitorilor, iar APA PROD trebuia să fie un operator unic la nivelul judeţului. Suntem compania care face exploatarea sistemelor de apă şi canalizare în mai toate localităţile din judeţ, mai puţin în Valea Jiului.

Câte localităţi deserviţi la ora actuală?
Patru municipii, tot atâtea oraşe şi 41 de comune, care fac parte din Asociaţia de Dezvoltare „Aqua Prest” Deva-Hunedoara.

Implementarea proiectului ISPA pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canal din Deva şi Hunedoara a fost primul obiectiv în valoare de zeci de milioane de euro cu finanţare nerambursabilă din judeţ

Vor fi cuprinse şi alte localităţi în viitor?
Conform regulilor U.E., noi va trebui să dezvoltăm sistemele de alimentare cu apă în toate localităţile care au mai mult de 50 de locuitori şi să asigurăm apă potabilă în sistem centralizat, iar în localităţile care au cel puţin 2.000 de locuitori va trebui să asigurăm şi servicii de canalizare. De aceea va trebui să facem investiţii în acest sens.

Şi pentru că aţi adus vorba despre investiţii, ce ne puteţi spune despre modul în care ele s-au derulat până acum, dar şi despre ce se va întâmpla în viitorii ani?
Aş vrea să fac o precizare. După 1990, prin aderarea noastră către aspiraţiile europene, a trebuit şi noi, ca ţară, să facem pasul spre modernizarea tehnologiilor, mai ales că, la nivel mondial, problema mediului este foarte serios privită. România a beneficiat de investiţii care au adus cu ele tehnologii de ultimă generaţie. În cadrul judeţului Hunedoara, am beneficiat de mai multe programe de dezvoltare cu fonduri europene. APA PROD a preluat sistemele de alimentare cu apă şi canalizare din zonele urbane din partea centrală şi de nord a judeţului. Prin urmare, aici am putut beneficia de fonduri europene pe diverse grade de proiecte. În anul 2004, oraşele mici, cu o populaţie între 10.000 şi 50.000 de locuitori, au beneficiat de programul „SAMTID”, care a însemnat reabilitarea sistemului de alimentare în oraşele Haţeg, Călan, Simeria, Brad şi Geoagiu.

Municipiile Deva şi Hunedoara au creat o asociere şi au beneficiat de programul „ISPA”, care a însemnat mult pentru cele două localităţi, şi anume: reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, noi staţii de tratare a apei, cum este cazul Hunedoarei, modernizarea celei de la Sântămăria-Orlea, precum şi începerea lucrărilor la staţiile de epurare aferente celor două municipii. Aceste programe, pe care noi le-am obţinut înainte de aderarea la U.E., ne-au învăţat cum să lucrăm cu fondurile europene. După aderare, avem acces la noi acte de dezvoltare şi suntem în acest an aproape de finalizarea documentaţiilor de atribuire de noi contracte pentru oraşele Haţeg, Călan, Simeria, Deva, Hunedoara şi Brad, astfel încât, la sfârşitul anului 2015, toată populaţia din aceste localităţi să beneficieze de reţele de apă şi canalizare. Sunt eforturi pe care le-am făcut împreună cu autorităţile locale. Sunt lucruri pe care le-am realizat cu angajaţii SC APA PROD SA. Pe măsura dezvoltării şi preluării de noi fonduri, am încercat să învăţăm noile reguli, noile condiţii de exploatare. Felicit întreg colectivul pe care îl conduc, care a putut accesa, prelua şi dezvolta aceste proiecte. Suntem la început de 2014 şi am terminat staţiile de epurare la Deva şi Sântuhalm. Ne mândrim cu ele, pentru că putem spune că sunt, poate, cele mai moderne staţii de epurare din ţară, cu o tehnologie nouă, la nivelul acestui început de mileniu.

Staţia de tratare a apei de la Hunedoara este, la ora actuală, una dintre cele mai moderne din România, totul făcându-se automatizat

În ce programe se vor vedea fondurile pe care doriţi să le atrageţi în perioada următoare?
Suntem în faza în care depunem un „master-plan” revizuit, un plan de dezvoltare şi autorităţile locale ne-au transmis investiţiile prioritare pentru localităţile care nu au servicii de apă şi canal. Le aflăm la stadiul unei prime estimări, care ar însemna 178 de milioane de euro, sume pe care încercăm să le obţinem pentru perioada 2014-2020. Înseamnă că, la sfârşitul anului 2020, întreaga populaţie a judeţului Hunedoara va trebui să aibă asigurate serviciile de apă şi canal, fie prin formă centralizată, fie prin fose septice, mă refer aici la canalizare. Facem eforturi deosebite, împreună cu autorităţile locale, pentru ca judeţul nostru să beneficieze de aceste fonduri, ca să fim printre primii din ţară care iau aceste sume consistente, pentru ca, în următorii doi ani, să terminăm proiectele de execuţie şi să putem face caietele de sarcini, pentru a putea mai apoi să începem noi lucrări de investiţii pe proiectul „POS MEDIU 2”.

Cât de greu este să accesaţi aceste fonduri europene, ţinând cont că, la nivelul ţării, au fost destule probleme în acest sens?
Cu mândrie pot să spun că, la nivelul APA PROD, atât cei care lucrează în exploatare şi întreţinere, cât şi cei care fac aceste proiecte (unitatea de implementare) au învăţat regulile „jocului”. Nu putem să spunem că este greu, dar este foarte mult de muncă. Avem încredere că putem să accesăm aceste fonduri. Pe lângă efortul nostru, este şi cel al autorităţilor locale, de la cea mai mică comună până la Consiliul Judeţean, instituţii care trebuie să ne ajute în susţinerea acestor proiecte. Greu este atunci când nu vrei. Greu este când nu respecţi regulile impuse de standardele manualului de calitate întocmit de Uniunea Europeană. Trebuie să fim serioşi, să credem şi noi în ceea ce cerem, dar şi să argumentăm faptul că lucrările sunt obligatorii şi necesare pentru populaţia judeţului. Îmi doresc ca locuitorii judeţului nostru să aibă servicii de apă şi canal, ca ei să simtă importanţa acestor servicii de zi cu zi. Fără apă nu putem trăi, nu putem să ne spălăm, să mâncăm. Nu se poate fără canalizare, iar apa trebuie să aibă o calitate superioară. Noi avem norocul de a ne afla într-o zonă în care putem aduce apa brută din Retezat, o apă foarte bună. Putem spune că aria noastră de operare a îndeplinit condiţiile de aderare la U.E. pe stadii de timp. Pentru localităţi cu peste 50.000 de locuitori avem staţii de epurare, uzine de tratare şi avem în execuţie extinderea reţelelor de apă până la finele acestui an. Celelalte oraşe, cu o populaţie între 10.000 – 50.000 de locuitori, au şi ele staţii de epurare executate, iar reţelele vor fi şi ele extinse la nivelul arealului.

Sigur că toate localităţile pe care le deserviţi sunt importante, indiferent de numărul de locuitori, dar păstoriţi cele mai importante municipii, Deva şi Hunedoara, unde, trebuie să recunoaştem, o mare parte a reţelelor de apă şi canalizare au o vechime mare de când au fost puse în funcţiune.
Aici este o problemă. Uniunea Europeană, prin primul program ISPA, ne-a dat voie să reabilităm o parte din aceste reţele, ne-a dat bani să ne extindem. Acum, autorităţile locale trebuie să facă eforturi pentru înlocuirea sau reabilitarea unor reţele de canalizare.

Staţia de tratare a apei de la Hunedoara este, la ora actuală, una dintre cele mai moderne din România, totul făcându-se automatizat

Care este gradul de satisfacţie al populaţiei faţă de serviciile pe care le furnizează compania?
Fiind un singur operator, ei acceptă serviciile noastre, dar la nivelul societăţii comerciale, avem un indicator care înseamnă gradul de satisfacţie al clientului. Încă trebuie să mai lucrăm la acest indicator, pentru că unii oameni sunt mulţumiţi, alţii nu, mai ales acolo unde avem reţele vechi şi unde apar mai des avarii. Avem proiecte de monitorizare, de analiză. “Managementul activelor” se numeşte această activitate prin care vom avea date cât mai multe datorită echipamentelor pe care le-am achiziţionat prin aceste proiecte. De exemplu, autospeciala care curăţă, desfundă şi vizualizează reţelele de canalizare, echipament pe care noi nu le-am avut în dotare până acum, şi care ne ajută foarte mult. De asemenea, avem echipamente pentru detectarea pierderilor şi ştim foarte bine că reţelele noastre au fost „ciuruite”, iar apa nu ieşea la suprafaţă, ci se ducea în pământ. Toate aceste proiecte ne-au adus, pe lângă ceea ce s-a construit, şi echipamente moderne care ne ajută în exploatare. Important este că inginerii, maiştrii şi muncitorii noştri au făcut pasul către o nouă tehnologie, că au înţeles că trebuie să ne aliniem şi noi unor noi standarde, astfel ca judeţul Hunedoara să aibă servicii de apă şi canalizare de bună calitate. Dacă este să ne comparăm cu alte judeţe din ţară, operatorul APA PROD este undeva în locurile fruntaşe, ţinând cont că economia judeţului a fost una aparte, la fel şi populaţia pe care a avut-o. Am făcut importanţi paşi înainte.

La ce se referă reclamaţiile clienţilor companiei?
Fiecare om vrea să plătească ce consumă. În primul rând, la cantităţile de apă pe care asociaţiile de proprietari le afişează. Acolo am avut multe probleme, pentru că oamenii spuneau că nu au consumat atâta apă. Dar, prin compartimentele noastre de specialitate, cu sprijinul autorităţilor locale, i-am făcut pe oameni să înţeleagă că, acolo unde instalaţiile sunt perfecte, plătesc ceea ce consumă. Mai mult, în oraşe cu probleme, cu o activitate monoindustrială (de exemplu, Hunedoara, Călan, Brad) unde populaţia are dificultăţi materiale serioase, au fost probleme în încasarea facturilor de la asociaţiile de proprietari. S-a trecut la contorizarea individuală, gradul de încasare la societate începând să crească.

Mai avem nemulţumiri că se fură capacele de la căminele de canalizare, că nu refacem la timp zonele unde am intervenit la avarii. Facem eforturi să oferim servicii cât mai bune, dar suntem conştienţi că nu putem mulţumi la acelaşi nivel toţi consumatorii noştri. Facem investiţii, ne modernizăm şi vrem ca lumea să înţeleagă importanţa muncii noastre.

În Hunedoara, nu mai puţin de 5.300 de apartamente s-au contorizat în ultimii ani. Mai ales în acele zone ale oraşului unde sunt şi locatari cu restanţe foarte mari către APA PROD, iar operatorul sista apa la limita de proprietate, suferind şi cei care erau cu plăţile la zi. Cum priviţi acest proces de contorizare individuală?
În municipiul Hunedoara ne-am confruntat cu următoarele aspecte: sunt asociaţii de proprietari foarte mari, ori administratorii nu pot să administreze eficient 300, 400 sau 600 de apartamente. În aceste apartamente erau unii cetăţeni care ne-au ignorat şi nu au plătit serviciile de care au beneficiat. Asociaţiile au fost indiferente şi nu au luat măsuri pentru a ne plăti facturile. Din acest motiv, în ultimii doi-trei ani, am avut debranşări masive la Hunedoara, supărându-i pe cei care erau la zi cu plăţile. Am fost de acord cu această iniţiativă a cetăţenilor de a se contoriza individual. Nu am crezut în această expansiune în municipiul Hunedoara, iar, datorită acestui procedeu tehnic, gradul de încasare a crescut aici. Trebuie să mulţumim pe această cale autorităţilor locale din Hunedoara care ne-au sprijinit în această acţiune, prin compartimentele lor de specialitate şi care au verificat asociaţiile de proprietari.

Se pare că la Hunedoara, în urma unor sesizări făcute de locatari, prin controalele efectuate de către compartimentele de specialitate ale primăriei, la o serie de asociaţii de proprietari s-au descoperit multe nereguli, care au fost semnalate şi în presă. E vorba de bani pe care locatarii i-au plătit, dar care nu au mai ajuns la compania Dumneavoastră.
Nu suntem în măsură să analizăm noi aceste lucruri. Sunt alte instituţii care au asemenea competenţe.

Actualele tarife de apă şi canal sunt suportabile de populaţie? Ce se va întâmpla cu aceste tarife în viitor?
Trebuie să fim realişti. Toate aceste investiţii pe care le-am făcut trebuie suportate. Atunci când primim proiecte europene, trebuie să avem grijă ca o parte din banii pe care trebuie să-i dăm înapoi, să-i obţinem de undeva. Şi îi obţinem din tariful practicat. Din acelaşi tarif trebuie să suportăm activităţile de exploatare şi întreţinere. Un lucru pe care trebuie să-l menţionez este acela că aceste staţii de epurare vor genera costuri suplimentare. Noi, până acum, în judeţul Hunedoara, nu am ştiut să tratăm cum trebuie apa menajeră. Asta înseamnă costuri energetice mari, substanţe chimice destul de scumpe. În următoarea perioadă vom avea două tarife la canalizare. Unul pentru apa menajeră şi altul pentru cea meteorică. Trebuie să înţeleagă populaţia că acea apă de ploaie este dusă prin conducte către emisar. La rândul nostru, plătim această apă, celor de la Apele Române. De aceea, când se încheie contractele, populaţia trebuie să ştie ce declară şi ce semnează, să ceară explicaţii. Noi dorim ca oamenii să consume apă, să ajungem la acea normă europeană de 125 l/om/zi. Prin anii 1996 – 1997 se consumau aproape 250 de litri / om / zi. Încet, încet, am redus această cantitate, dar acum, un lucru care pe mine mă îngrijorează, am ajuns în unele cazuri la un consum de doar 40 de litri / om / zi, ceea ce denotă că ceva nu se face bine. Facem restricţii la ceea ce ne asigură confort, curăţenie, sănătate. Şi acest lucru nu este bun.

Şi o ultimă întrebare. Este SC APA PROD SA o companie viabilă?
Nu putem să fim o societate neviabilă. În ultimii şapte ani am încheiat de fiecare dată pe profit. Nu avem datorii la stat, ar fi o ruşine pentru noi. Am plătit salariile la timp. Angajaţii societăţii nu au salarii foarte mari, dar sunt unele onorabile la nivelul anului 2014, ţinând cont de situaţia economică din judeţul Hunedoara. Am făcut şi investiţii în ceea ce priveşte patrimoniul privat al societăţii.

În anul 2005 ne-am trezit că trebuie să prestăm servicii de apă şi canal, dar nu aveam sedii unde să ne desfăşurăm activitatea, pentru că toate aceste sedii şi echipamente au fost deţinute de fostele unităţi de gospodărie comunală care s-au desprins din acel „mamut”, G.I.G.C.L., din anii ‘90. La ora actuală avem tot ceea ce ne trebuie pentru a putea să ne desfăşurăm în bune condiţii activitatea.