Patronatul, instituţiile şi regiile hunedorene nu au anunţat, deocamdată, disponibilizări masive, dar autorităţile spun că nici angajări în masă nu se vor face în lunile următoare. În aceste condiţii, piaţa muncii din judeţul Hunedoara rămâne să se bazeze şi în prima jumătate a anului 2014 tot pe locurile de muncă din străinătate.
Deşi vremurile exploziei imobiliare din ţări ca Spania sau Italia s-au dus demult, hunedorenii, calificaţi sau nu în domeniul construcţiilor, au încă motive să spere că îşi pot găsi un loc de muncă, peste hotare
Directorul General al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), Daniel Andronache, spre exemplu, spune că societatea pe care o conduce nu va face disponibilizări colective anul acesta. “Am construit, deja, bugetul pe un program gândit ca doar în 2017 să mai plece oameni. Nu ştim câţi şi nu aş vrea să fac de acum o estimare pentru ceva ce se va întâmpla abia peste trei ani. Eu aş dori să plece pe cale naturală. Şi anul trecut, în decembrie, au plecat 100 de oameni, dar numai cei care au dorit să iasă din sistem. Acum încercăm să facem investiţiile necesare şi să reorganizăm activitatea fără a disponibiliza oameni. Am început deja discuţiile pe Contractul Colectiv de Muncă, dar, până în 2017, când vom termina retehnologizarea, vom vedea câţi dintre angajaţi ies la pensie, ca să nu fim nevoiţi să dăm oameni afară”, afirmă directorul CEH. Acesta adaugă că, pe măsură ce unii hunedoreni se pensionează, nu este exclus ca societatea să angajeze oameni tineri în posturile unde încă mai este necesară forţa de muncă umană.
Peste 40.000, în căutarea unui serviciu
Şeful Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara (AJOFM), Vasile Iorgovan Velichi, spune că – până în acest moment – niciun investitor nu a anunţat că are nevoie masivă de personal şi intenţionează să facă angajări de zeci de persoane. “Oferta de locuri de muncă rămâne în zona cifrelor cu care ne-am obişnuit în ultimii ani. Nici disponibilizări masive nu avem anunţate, până acum”, afirmă şeful AJOFM Hunedoara. Acesta adaugă că, pe parcursul anului trecut, Agenţia pe care o conduce a intermediat ocuparea a peste 16.500 de locuri de muncă, în timp ce mai bine de 40.200 de hunedoreni au ajuns să aibă nevoie de serviciile Agenţiei, în calitate de şomeri. “Practic, 40.200 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au intrat în măsurile noastre active: informare, consiliere, mediere pentru ocuparea locurilor de muncă şi organizarea de cursuri de formare profesională. Sunt oameni care şi-au făcut un dosar, în calitate de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Numărul celor care ne-au călcat pragul a fost mai mare, depăşind cifra de 47.000 de oameni, dar în jur de 6.800 doar au cerut informaţii de la lucrătorii AJOFM”, explică Vasile Iorgovan.
Cum primim asistenţă socială în străinătate
Autorităţile susţin că, având în vedere că majoritatea marilor angajatori hunedoreni plătesc celor mai mulţi salariaţi doar salariul minim pe economie, la care se adaugă sumele de plată pentru orele suplimentare, pentru depăşirea producţiei şi bonurile de masă, munca peste graniţe rămâne şi în 2014 o soluţie reală pentru piaţa hunedoreană. “În România, ştim cu toţii care e nivelul salarial. Acum suntem ţară europeană, iar în majoritatea ţărilor s-a liberalizat piaţa muncii. De aceea, orice hunedorean poate să lucreze oriunde, în Europa şi chiar în lume. Am înţeles că unele ţări au început să aplice restricţii în ceea ce priveşte asigurarea socială acordată pentru persoanele care nu au un loc de muncă în ţările respective. Sigur că un hunedorean care vrea să lucreze peste graniţe şi e bine pregătit are şanse să lucreze şi să câştige potrivit calificării sale”, afirmă şeful AJOFM Hunedoara. Vasile Iorgovan precizează că hunedorenii pot apela atât la firmele de intermediere private, cât şi la portalul oficial al Comisiei Europene, EURES, care în România este administrat în parteneriat cu Agenţia de stat pentru Ocuparea Forţei de Muncă. “Cine îşi înscrie CV-ul pe acest portal o poate face şi fără să apeleze la lucrătorii Agenţiei. Totuşi, le recomand să meargă pe înregistrarea la noi, pentru protecţia socială. Un hunedorean care pleacă şi munceşte într-o ţară străină, iar apoi pleacă de pe acel post şi beneficiază de asistenţă socială, va avea nevoie şi de informaţii de aici. Asta pentru că tot ce înseamnă informaţii despre stagiul de cotizare din România se foloseşte şi în afară, iar persoana în cauză va avea nevoie de formularele pentru evidenţierea stagiului”, menţionează Iorgovan Velichi.
“Forţa de muncă activă trebuie activată!”
Autorităţile cu responsabilităţi în ocuparea forţei de muncă recunosc că statisticile demonstrează că 70.000 de hunedoreni apţi de muncă nu au, oficial, un serviciu. “Noi, la momentul acesta, avem în evidenţe 105.000 de contracte de muncă, în timp ce în judeţ ar trebui să avem o populaţie ocupată în muncă de 180.000 de persoane. Celor 105.000 de persoane care lucrează pentru firme, companii şi instituţii de stat cu sediul social în judeţul nostru li se adaugă alte 5.000, care lucrează în judeţul Hunedoara, dar pentru companii cu sediul principal în alte judeţe, cum ar fi bănci, Hidroelectrica, E.On, Enel şi altele. Este evident că avem o diferenţă între 180.000 şi 110.000, care nu se regăseşte în evidenţele autorităţilor. Sigur, şi la nivel de judeţ, am văzut că populaţia a scăzut de la 470.000, la numai 390.000, deci este explicabil, pe undeva. Acea populaţie activă, care ar fi trebuit să fie o populaţie ocupată în judeţul Hunedoara, este, probabil, plecată să lucreze în alte părţi”, declară şeful AJOFM. Populaţia activă, potrivit Codului Muncii, este cea cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani. În urmă cu trei ani, numărul hunedorenilor care lucrau în sectorul de stat sau în cel privat era de 130.000, potrivit Direcţiei de Statistică Hunedoara. Populaţia potenţial activă era, la acel moment, de aproape 330.000 de persoane.
1.700 de “şomeri artificiali”
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara adaugă că speră ca în lunile următoare rata şomajului să scadă în judeţ, după ieşirea din evidenţele Agenţiei a celor peste 1.700 de şomeri “artificiali”, persoane din mediul rural care s-au înregistrat ca şomeri pentru a beneficia de ajutoare de la stat sau de la autorităţile europene. “În lunile septembrie, octombrie şi noiembrie, foarte mulţi dintre hunedorenii de la sate, cei care fac parte din categoria celor care trăiesc din agricultura de subzistenţă, s-au înscris în baza noastră de date pentru a primi acele ajutoare, în alimente. Pentru a beneficia de aceste ajutoare, hunedorenii trebuiau să se înscrie în baza noastră de date ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Acum avem o problemă, pentru că acestor oameni trebuie să le oferim un loc de muncă sau măcar un curs de calificare. La primul refuz, îi vom scoate din baza de date, pentru că noi ne ocupăm de persoanele care caută, într-adevăr, un loc de muncă”, susţine şeful AJOFM Hunedoara. Hunedorenii care beneficiază de venitul minim garantat (pentru care trebuie să muncească 72 de ore pe lună în folosul comunităţii) riscă, şi ei, să piardă banii, dacă refuză un curs de formare profesională sau un loc de muncă.
Sute de posturi disponibile în fiecare zi
Hunedorenii care locuiesc la sate, în schimb, spun că distanţa până la locurile de muncă oferite la oraş este prea mare, iar salariul minim este insuficient, aşa că efortul nu merită. Mai ales dacă ai şi copii în întreţinere şi nu poţi să îi laşi toată ziua nesupravegheaţi. Aceeaşi situaţie apare şi în cazul cursurilor de formare, majoritatea organizate în municipiile şi oraşele judeţului. Reprezentanţii autorităţilor spun că încearcă să ţină cont de fiecare situaţie în parte, însă legea trebuie aplicată, fără excepţie. În judeţul Hunedoara erau, la sfârşitul lunii decembrie, în jur de 14.500 de şomeri în statisticile oficiale. Dintre aceştia, aproape 7.000 primeau ajutor de la stat. Rata şomajului în decembrie 2013 era cu aproape 1 la sută mai mare, în comparaţie cu luna decembrie a anului anterior. Cele mai căutate meserii rămân cele de muncitor necalificat în asamblare şi montaj şi confecţioneri textile, ţesături şi tricotaje. Zilnic, în judeţul Hunedoara, sunt disponibile în jur de 200 de locuri de muncă, dintre care doar unul sau două sunt pentru absolvenţii de facultate. Portalurile de recrutare, în schimb, oferă un număr dublu de posturi în străinătate: între 300 şi 500 de job-uri zilnic, iar hunedorenii cu studii universitare au şanse reale de a-şi găsi locuri de muncă bine plătite.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.